Laura Moagher: Vom aduce un tigru bengalez la Zoo Bucov, un exemplar rar!

Directorul Parcului Bucov, Laura Moagher, vorbeşte, într-un interviu acordat PH-online, despre noutăţile care vor apărea (de la flori la animale), despre situaţia actuală a parcului, dar şi despre imaginea negativă construită fără fundament.

Reporter: Sunteţi o persoană care vine din mediul privat. Spuneţi-ne cum a fost contactul cu munca ”la stat”.

Laura Moagher: M-am lovit aici, în primul rând, de birocraţie. Sunt foarte multe acte care, după părerea mea, nu îşi au rostul. Se pierde foarte mult timp cu aceste documente. Birocraţia este cea care încurcă, mai degrabă decât lipsa banilor. Sunt fonduri, dar sunt bugetate pentru anumite dotări sau investiţii noi şi este foarte greu să fie mutate de la un capitol la altul. Aş vedea mai eficient să ţi se dea efectiv bugetul şi să îl distribui cum crezi tu la faţa locului. Una este să se decidă la sfârşit de an şi alta este să hotărăşti pe parcursul anului, când te împiedici de diferite probleme.

R: Ce planuri aveţi pentru viitorul apropiat? La ce să ne aşteptăm?

L. M.: Am planuri de dezvoltare şi de eficientizare a terenului, a spaţiului pe care îl avem. Sunt 134 de hectare care nu sunt exploatate decât foarte puţin. Avem pădurea, zona plajei în care nu s-au făcut investiţii şi este păcat. Dacă ar exista în zona plajei puţuri forate pentru a putea face acel bazin de înot sau dacă plaja ar fi amenajată, aşa cum era odată, atunci ar fi cu totul altceva. Ai putea să iei bani la intrare, ai putea să creşti veniturile, dar până când nu vom avea bani de investiţii, nu vom putea scoate bani.

R: Apropo de bani şi de venituri. Acestea au crescut semnificativ de când aveţi pe post de vedete animalele lui Nuţu Cămătaru. Ce se întâmplă cu leii?

L. M.: Ele sunt în continuare la noi. Urşii au fost relocaţi în spaţiul nostru şi s-au adaptat foarte bine. Chiar există şi o schimbare la ei în privinţa aspectului fizic pentru că au fost hrăniţi conform spuselor nutriţioniştilor pentru că avem specialişti în acest sens. Cu leii este, însă, o problemă. Iniţial, au fost aduşi la noi pentru perioada de carantină de 45 de zile, după care urmau să plece în Africa, după cum spuneau cei de la Vier Pfoten. Eu nu am vrut să semnez pentru plecarea lor pentru că încă nu se ştie cine sunt proprietarii lor. Există un proces în instanţă pe această problemă şi, până când nu se decide cine sunt proprietarii animalelor, nu putem să le relocăm. Am făcut adresă către Garda Naţională de Mediu, care ne-a răspuns că trebuie să îi ţinem la noi până la definitivarea acestui proces.

R: Vă permiteţi?

L. M.: Din punct de vedere managerial, nu mai prezintă interes. Mai sunt foarte puţini vizitatori care doresc neapărat să vadă leii lui Nuţu Cămătaru. Nu mai este acea febră, acel interes care era la început. În primele weekend-uri, în care, în mod normal, nu am fi avut vizitatori la zoo pentru că nu era vremea care să ne ajute, am avut încasări de 7.000-10.000 de lei într-un singur weekend. Au adus venituri foarte mari, dar acum există problema juridică şi aşteptăm să se rezolve. Trebuie punctat faptul că ne-au adus venituri serioase.

R: În ceea ce priveşte scandalurile în care a fost implicată grădina zoologică în ultima vreme, cum putem să reabilităm, să spunem, imaginea ei?

L. M.: Această imagine urâtă a fost nefondat construită. Despre noi s-au auzit numai lucruri rele şi au fost cam înflorite. Practic, ni s-a cam vrut răul, din câte observ eu. Nu a fost nici colegialitate. Între salariaţi, de exemplu, au tot existat şicane. Eu încerc să le explic faptul că trebuie să fim o echipă. Le spun că suntem în familie şi trebuie să facem echipă. Eu nu sunt director, ei nu sunt angajaţi, ci toţi suntem persoane care muncesc fiecare pe zona care ţine de noi... Încerc să fac o unitate pentru că, dacă nu facem echipă, este greu să lucrezi cu 101 angajaţi.

R: Ce surprize pregătiţi pentru 1 mai, pentru Paşte?

L. M.: Foarte mari surprize nu am pregătit pentru că nu avem buget pentru aşa ceva. Am preferat să eficientizez puţin bugetul de anul acesta, să mă canalizez pe ce este urgent, de exemplu adăposturi. Vreau să aduc animale noi şi nu avem adăposturi. Eu cred că este important să aduc animale noi care vor rămâne ani de zile, decât să cheltuim toţi banii pe un concert acum şi apoi să rămânem fără buget. Prefer să aducem flori noi, iar din punctul acesta de vedere putem vorbi de surprize pentru că parcul va fi plin de flori şi amenajări. Am început în regie proprie să facem ţarcuri noi- am făcut la struţi şi ne propunem să ne apropiem şi mai mult de standardele internaţionale, adică toate animalele să fie aşezate pe categorii, să nu mai avem un amestec.

R: Ce animale aduceţi? Cu ce ne mândrim acum?

L. M.: Aşteptăm cam pe 18 mai să primim de la Târgu Mureş un tigru bengalez de patru ani care este superb şi este un exemplar mai rar. Ne mândrim cu tigroaicele noastre Tina şi Mara- tigri siberieni- care sunt la noi de opt luni de zile şi sunt foarte bine, nu au probleme aşa cum s-a spus. Le-am expus vizitatorilor într-un ţarc, într-adevăr, nu tocmai adecvat ca şi spaţiu, dar, neavând fonduri pentru alte ţarcuri mari pentru feline, m-am gândit să îl împart pe cel de la jaguari, care are 2.800 de metri, să le fac şi lor loc să le scot.

R: Care este situaţia la adăpostul de câini?

L. M.: Eu zic că treburile au început să se mişte şi acolo. Existau unele probleme care mi s-au spus şi le-am verificat şi eu: că nu ar fi fost câinii bine hrăniţi, că nu era curăţenie şi aşa mai departe. Mai puţin mă interesează ce a fost înainte. Cert este că acum toată lumea spune că se vede o schimbare. Când vin iubitoarele de câini cu mâncare, animalele nu mai mănâncă, deci clar sunt bine hrănite de noi. De asemenea, întotdeauna găsesc apă acolo, am  pus pietriş în ţarcuri pentru a elimina noroiul în privinţa căruia aveau dreptate şi aşa mai departe. Am încercat să îi împărţim pe categorii de vârstă, pe sexe, în funcţie de cât de bolnavi sunt, acum îi vaccinăm antirabic, deci sunt mişcări, dar nu poate fi perfect dintr-o dată.

R: De ce nu dau rezultate târgurile de adopţii?

L. M.: Nu am avut rezultatele pe care le-am aşteptat noi, din păcate. Pe 1 mai avem Ziua porţilor deschise pentru adopţii, deci nu percepem taxă. Oricum, acea taxă se regăsea, de fapt, în vaccinuri, în sterilizare şi aşa mai departe, lucruri pe care oricum fiecare din cei care adoptă ar fi trebuit să le facă. Încercăm şi acum să vedem ce răspuns avem din partea oamenilor... Părerea mea este că ONG-urile ar trebui să se ocupe mai mult de partea de adopţii. Aceste organizaţii să facă un efort mai mare pentru popularizarea acţiunii, iar omul să fie cât mai receptiv la ideea de adopţie.

R: Pregătiri pentru ”furia” grătarelor de 1 Mai Muncitoresc?

L. M.: Încercăm să facem, pentru această perioadă, un parc cât mai civilizat şi sperăm ca şi lumea să fie receptivă la regulementele interne pe care le avem în parc. Grătare se vor face doar pe Aleea grătarelor. Mi s-a reproşat că sunt puţine locuri, dar nu mai vreau foc deschis în tot parcul pentru că este foarte periculos. Una este să te canalizezi pe o zonă, să o verifici, să ai mereu oameni în preajmă care să o ţină sub supraveghere, şi alta este să ai foc deschis în tot parcul.

R: Şi aici ajungem la deficitul de oameni de pază.

L. M.: Din fericire, de la data de 1 mai o să avem ajutorul unei firme de pază care sper să ne scoată din multe probleme. Am încheiat un contract cu o firmă specializată pe pază. Cam toate investiţiile care s-au făcut, inclusiv gardul care împrejmuieşte grădina zoologică şi chiar întreg parcul, au fost ţinta hoţilor. Multe probleme au plecat de la furtul acestui gard. S-au furat panourile de gard, au început să spargă betonul pentru a fura fierul şi cam tot ce faci acolo este o ţintă. Avem 16 paznici care trebuie să lucreze în ture şi să păzească 134 de hectare. E imposibil să le impuţi lor ceea ce se fură. Şi atunci am apelat la serviciile unei firme de pază, s-a făcut o selecţie de oferte, s-au depus trei oferte, am ales-o pe cea cu preţul cel mai mic şi acum aşteptăm rezultatele.