Răzvan Tănase, deputat PP-DD: ” Mă aşteptam la o activitate mai intensă în Parlament, la oameni mai bine pregătiţi şi cu o dorinţă mai mare de a-şi mulţumi electoratul”

Deputatul PP-DD de Prahova Răzvan Tănase, vorbeşte, într-un interviu acordat PH-online, despre lucrul din Parlament, care nu este aşa cum se aştepta, despre ce trebuie să facă PP-DD pentru a rămâne pe piaţa politică, dar şi despre activitatea sa în Camera Deputaţilor.

Reporter: Aţi fost preşedinte al PIN Prahova. De ce aţi ales PP-DD după dizolvarea acestui partid?

Răzvan Tănase: Politică fac de la vârsta de 18 ani. Am avut două mandate de consilier local la Boldeşti Scăieni. Înainte de PP-DD am fost membru al Partidului Iniţiativa Naţională (PIN) care s-a dizolvat prin trecerea unei părţi din membri către UNPR.

R: Dumneavoastră aţi fost unul dintre cei care nu au fost de acord, la acel moment, cu fuziunea dintre cele două formaţiuni

R. T.: La momentul 2012, când s-a făcut acel pas, Prahova a fost una dintre filialele care nu au vrut să treacă la UNPR. Eu eram chiar preşedinte al filialei Prahova la acel moment.

R: Revenind. De ce PP-DD?

R. T.:  Pentru un tânăr politician, la un partid mic cum era PIN-ul, eu şi colegii mei de la PIN Prahova am gândit că era cea mai bună variantă pentru noi. În momentul de faţă, majoritatea dintre noi suntem în PP-DD. Ceilalţi care nu ne-au urmat nu s-au mai înscris în altă formaţiune politică.

R: De ce aţi candidat pentru o funcţie de deputat? Ce vă doriţi să realizaţi?

R. T.: În primul rând, vreau să spun că nu aş fi candidat în alt colegiu din Prahova. Am ales Colegiul 6 pentru că eu locuiesc în oraşul Boldeşti Scăieni, care este, practic, centrul colegiului. Mai sunt şi 16 comune vecine. De multe dintre aceste localităţi- începând cu oraşul Boldeşti Scăieni, unde locuiesc, unde am făcut şcoala şi unde îmi desfăşuram activitatea şi comuna Lipăneşti unde au locuit bunicii mei- sunt legat şi de aceea am vrut să candidez doar în acel colegiu. Nu aş fi candidat într-un alt colegiu, doar de dragul de a candida. Ca şi proiecte, nu pot spune că sunt foarte multe. Din punctul meu de vedere, cine spune că poate face foarte multe greşeşte. Cred că cel mai importan proiect pentru zona despre care vorbim se referă la crearea de locuri de muncă. Aici este o mare problemă pe acest segment, începând chiar cu oraşul Boldeşti Scăieni şi terminând cu comunele vecine, cum ar fi Lapoş, Salcia şi aşa mai departe.

R: Ce altceva aţi mai avut în oferta electorală?

R. T.: La 34 de ani, nu cred că pot spune că sunt un politician vechi, chiar dacă am început să fac politică la vârsta de 18 ani. Mulţi politicieni vin în faţa electoratului înşirând ”n” proiecte pe care promit să le pună în aplicare. La sfârşitul mandatului, însă, electoratul este cel dezamăgit pentru că, în multe cazuri, nici măcar un proiect dintre cele ”n” nu este dus la bun sfârşit. Nu aş vrea acum să discutăm despre proiecte mai mici cum ar fi realizarea unui teren de fotbal la Boldeşti Scăieni sau construirea unui atelier-şcoală pentru Liceul Tehnologic ”Teodor Diamant” din Scăieni. Pentru fiecare localitate au fost proiecte punctuale, mai mici, principalul proiect fiind, însă, acela de a crea locuri de muncă.

R: Sunteţi un ”deputat al poporului”. Credeţi că peste patru ani veţi fi reuşit să vă onoraţi această titulatură?

R. T.: Au trecut doar trei luni de la alegeri şi lumea aşteaptă prea multe de la aleşi. Vorbesc cel puţin din punctul meu de vedere. La cabinetul pe care l-am deschis la Boldeşti Scăieni au venit, deja, foarte multe persoane cu problemele personale, unele care chiar nu sunt de competenţa unui parlamentar. Nu ştiu ce va fi peste patru ani, nu ştiu dacă voi mai face politică pentru patru ani, totul depinde de a avea un mandat de succes. Nu pot spune prea multe acum, după doar trei luni. Am văzut că, în presă, parlamentarii prahoveni sunt trecuţi la categoria parlamentari muţi. Nu este aşa. Importante sunt activitatea în comisie, interpelările care se fac şi aşa mai departe. Dacă ieşi în plenul şedinţei şi spui anumite lucruri nu înseamnă că ai activitate. Aceasta se vede cel mai mult în teritoriu.

R: Aţi vorbit despre activitatea din comisie şi interpelări. Aţi făcut interpelări?

R. T.: Am făcut două interpelări. Una dintre acestea a fost adresată ministrului Agriculturii şi viza problemele apicultorilor, respectiv lipsa de sprijin din partea ministerului pentru această categorie, iar o a doua viza chiar unul dintre proiectele pe care le-am expus puţin mai devreme, adică cel referitor la alocarea de fonduri pentru construirea unui atelier-şcoală pentru Liceul Tehnologic ”Teodor Diamant” din Boldeşti Scăieni. Foarte importantă este şi activitatea  din comisii a parlamentarilor. La comisia din care eu fac parte- sunt secretar al Comisiei pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor- am discutat, printre altele, pe marginea unor proiecte de lege privind colectarea şi stocarea datelor necesare identificării clienţilor serviciilor de comunicaţii electronice furnizate prin intermediul cartelelor preplătite sau modificarea OUG privind organizarea şi funcţionarea Sistemului Naţional Unic pentru Apeluri de Urgenţă. În acest ultim caz era vorba despre înăsprirea pedepselor în cazul apelurilor abuzive la numărul de urgenţă 112 sau al alertelor false.

R: Comparativ cu experienţa dvs de consilier local, cum este munca în Parlament?

R. T.: Chiar mă aşteptam la altceva de la Parlament. Mă aşteptam la o activitate mult mai intensă, la oameni mai bine pregătiţi şi cu o dorinţă mai mare de a-şi mulţumi electoratul. Nu ştiu dacă trecerea înapoi la votul pe listă va fi benefică pentru electorat, dacă ea va avea loc. Vorbind strict despre mine, vă spun că, dacă în aceşti patru ani, activitatea mea nu va fi mulţumitoare, atunci nu voi mai candida pentru următorii patru ani. Chiar în aceste trei luni de acomodare în Parlament am avut activitate, împreună cu colegii din partid, dar şi cu primarii şi consilierii locali din teritoriu. Nu este o activitate grea, totul este să îţi doreşti.

R: Aţi spus că v-aţi fi aşteptat să găsiţi în Parlament oameni mai bine pregătiţi şi cu o dorinţă mai mare de a-şi mulţumi electoratul. Ce să înţelegem de aici?

R. T.: Eu sunt unul dintre parlamentarii care nu au nicio absenţă. Când din 412 deputaţi nu sunt în sală mai mult de 320-330- şi nu ştiu dacă au fost zile de vot final cu mai mult de 330 de parlamentari- îţi pui anumite semne de întrebare. Nu ştiu cum este în comisii, dar am de gând să mă duc în vizită, ca să zic aşa, ca să văd activitatea celorlalte comisii. Văd foarte mulţi parlamentari pe holuri, cu alte probleme, cu discuţii. Nu ştiu... Prima impresie poate fi greşită, dar numărul mare de absenţi la zilele de vot îmi ridică anumite semne de întrebare.

R: Ce credeţi că a făcut ca PP-DD să devină, într-un timp atât de scurt, a treia forţă politică în alegeri?

R. T.: Traiul de zi cu zi este din ce în ce mai greu. Când ceva nu merge, românul încearcă o schimbare. PDL-ul fusese la guvernare, USL-ul venea pe o nemulţumire adâncă a populaţiei, iar PP-DD, pentru cel puţin 18% din populaţie, a fost o alternativă şi sper ca în viitor să se menţină măcar în acest procent. La Prahova avem acum preşedinte interimar şi rămâne de văzut cum vor evolua lucrurile în interiorul organizaţiei. Sper ca organizaţia Prahova să se menţină măcar la procentul avut la parlamentare, care nu a fost unul foarte bun, noi fiind pe locul 29 naţional. Am fost sub nivelul naţional pentru că celelalte două forţe politice mari din Prahova- USL şi PDL- sunt foarte puternice.

R: Ce caracterizează România anului 2013?

R. T.: Eu  văd lucrurile ca orice om de rând. Parlamentarul nu trăieşte chiar aşa de bine cum zice lumea. Da, are o indemnizaţie semnificativă, dar nu foarte mare. Asta nu înseamnă totul. Văd lucrurile din prisma unui fost om de afaceri şi se pare că ele nu merg într-o direcţie bună. Lipsa locurilor de muncă se acutizează, salariile nu au crescut, dar preţurile cresc... Deci, lucrurile nu se văd bine nici din interior şi nici din exterior. Mi-ar fi plăcut să spun acum, după un an de la preluarea guvernării de către USL, că oamenii percep lucrurile ca mergând într-o direcţie bună şi că sunt mai optimişti. Din păcate, nu pot afirma asta. Lumea este crispată, apăsată de prea multe griji, nu mai zâmbeşte...

Sper ca, de anul acesta, lucrurile să meargă într-o direcţie mai bună. Deja am observat că băncile au început să dea drumul la creditări şi este posibil ca într-un timp mediu să revenim pe un făgaş apropiat de 2007-2008.

R: Cum vedeţi viitorul PP-DD?

R. T.: Dacă lucrurile în ţară nu merg într-o direcţie pe care ne-o dorim cu toţii, atunci PP-DD va avea o viaţă. Când lucrurile se vor îndrepta, nu ştiu ce se va întâmpla cu el. Depinde de conducerea naţională a partidului. OTV-ul este închis, deci locomotiva partidului... staţionează. Dacă PP-DD nu va începe să îşi creioneze structuri adevărate de partid, să îşi facă organizaţii puternice în teritoriu, atunci nu ştiu dacă PP-DD va rezista pe piaţa politică.