Cunoaste-ti politicianul: Bogdan Toader - Raspunsuri sincere despre bani, cariera si viata personala

Bogdan Toader este preşedintele TSD Ploieşti şi fost director al Parcului Memorial ”Constantin Stere” de la Bucov. Aflaţi din interviul de mai jos de ce a ales să intre în PSD, ce target şi-a propus din punct de vedere politic şi ce sfat le dă tinerilor încă neagrenaţi politic.

Reporter: De ce politică şi de ce la PSD?

Bogdan Toader: Totul a început în copilărie. Majoritatea prietenilor, cunoştinţelor, până şi familia la un moment dat- în anul 1997- erau implicaţi în politică. Familia mea era implicată mai puţin decât alţii, dar se vedea apartenenţa şi ideologia, care, de altfel, mi-a fost inspirată în casă. De aceea am ales PSD. Politică fac datorită prietenilor şi anturajului. Sunt prieten cu Vlad (n.r. deputatul PSD Vlad Cosma) din clasa a cincea, tatăl lui ne ducea pe amândoi la şcoală, la pregătire şi după ce am terminat facultatea am pornit fiecare câte un business, iar când domnul Mircea Cosma a spus că va candida în anul 2008, am simţit nevoia să ne implicăm, momentul fiind prielnic. Apoi, ştiţi cum se spune: pofta vine mâncând. Ne-a plăcut. Nouă ne-a plăcut mai mult partea de campanie, de organizare, de lucru cu copiii, de muncă pe teren. Lupta aceasta este destul de... amuzantă să spunem.

R: Sunteţi preşedinte al TSD Prahova. În acest context, vreau să vă întreb ce trebuie să facă un tânăr pentru a reuşi în politică?

B. T.: În primul rând, să aibă răbdare. Cred că este principalul lucru pe care trebuie să îl facă un tânăr, pe lângă implicarea de care toţi dau dovadă în primele lor campanii. Toţi sunt entuziaşti la început, le place grupul, le place echipa... Toată lumea se aşteaptă ca, imediat după ce intri în politică, să ajungi preşedinte, director sau mai ştiu eu ce. Nu e chiar aşa. Chiar acum, în TSD vor fi alegeri la nivel naţional şi sunt mai mulţi candidaţi printre care este şi secretarul general de opt ani al TSD-ului la nivel naţional. Mie mi se pare cel mai potrivit pentru această funcţie, dar în aceeaşi măsură este şi preşedintele Ligii care este un om politic foarte priceput. Ideea este că trebuie să ai răbdare pentru că, la un moment dat, se va ajunge şi la tine şi vei avea şi tu responsabilităţile pe care le doreşti.

R: Care este modelul dvs de om politic?

B. T.: Este o întrebare cu un răspuns destul de greu. Totuşi, nu am cum să nu spun că modelul meu de om politic este domnul Cosma (n.r. Mircea Cosma, preşedintele PSD Prahova), pentru că este cel pe care îl cunosc cel mai bine. Pe restul îi văd la anumite şedinţe, la televizor... Sunt mai mulţi care îmi plac, dar cel mai mult m-a inspirat domnul Cosma. Îi cunosc stilul, ştiu că nu îi place să intre în dispute, nu iese cu discursuri agresive la rampă... Aşteaptă momentul. Are foarte multă răbdare.

R: Unde vă vedeţi peste cinci ani?

B. T.: Mă văd căsătorit peste cinci ani.

R: Şi din punct de vedere politic?

B. T.: În acest moment, îmi convine statutul meu de preşedinte la TSD care automat îmi dă funcţie de vicepreşedinte în Biroul Permanent Judeţean (BPJ). Dacă ar fi să mă proiectez peste cinci ani, aş spune că mă văd poate prim-vicepreşedinte. Nu ştiu. Nu am analizat prea mult această problemă. Momentan îmi convine foarte mult statutul meu care îmi conferă nişte drepturi în BPJ.

R: Care este target-ul politic pe care vi l-aţi stabilit?

B. T.: Presupun că o funcţie de deputat în Parlamentul României. Era un moment prielnic şi acum, dar situaţia a fost cum a fost... După cum am zis, am învăţat de la domnul Cosma să am răbdare...

R: De ce deputat şi nu senator?

B. T.: În primul rând pentru că peste cinci ani nu voi avea 35 de ani, ci 34. Deci, peste cinci ani mă văd deputat.

R: Ce nu aţi face niciodată în politică?

B. T.: Întrucât am pornit destul de jos, nu ştiu ce să spun că nu aş face. Am făcut de toate în politică. Nu cred că a mai rămas ceva de făcut...

R: Aţi minţit?

B. T.: Ni s-a explicat la un curs de pregătire la TSD că cel mai important lucru la un politician este să ştie cât de elastice îi sunt principiile şi limitele la care poate ajunge. Ca exemplu, pot să dau Legea câinilor comunitari, că tot am fost director la Parcul Bucov. Se presupune că în Parlament se supune la vot această lege şi că eu sunt iubitor de animale. Eu trebuie să votez în concordanţă cu grupul parlamentar din care fac parte, dar aceasta susţine eutanasierea câinilor comunitari, în timp ce eu sunt un iubitor de animale. Acum apare întrebarea ”cât de elastice îţi sunt principiile?”. Răspunsul la această întrebare nu poate fi dat până când nu eşti efectiv pus în situaţia respectivă.

R: Care este cea mai mare realizare a dvs de până acum?

B. T.: Cred că este contribuţia mea la realizarea autostrăzii Bucureşti-Ploieşti. Eu m-am ocupat de partea cu exproprierile şi cu finalizarea lucrărilor aproximativ la termen, pentru că s-au tergiversat cu vreo şase luni din cauza constructorilor. Dar a fost o promisiune că în 2012 va fi realizată autostrada Bucureşti- Ploieşti. Eu consider că aceasta este cea mai mare realizare a mea. Este ceva la care ţin.

R: Se poate trăi din politică?

B. T.: Depinde. Dacă trăieşti cu pasiune fiecare moment, se poate trăi din politică. Financiar, se poate. Depinde ce vrei. În politică ai mai multe opţiuni: muncă multă, responsabilităţi mari şi bani pe măsură sau muncă mai puţină şi restul pe măsură. Se poate trăi din politică, dar trebuie să renunţi la multe alte lucruri care ţin de tine, la viaţă, la sănătate, casă, familie... Automat, o funcţie publică de natură să îţi asigure un salariu mai mult decât decent implică o viaţă mai nesănătoasă, 12 ore de muncă, plus obligaţiile pe care le mai ai şi pe la partid, pentru că trebuie să ai şi funcţie în Birou, şi la diverse organizaţii, iar asta îţi mănâncă foarte mult timp. Dar, dacă îţi alege ca şi carieră politica, se poate trăi din ea.

R: Există un prototip al celor care pot face carieră în politică?

B. T.: Un astfel de om trebuie să fie unul care îşi prioritizează foarte bine viaţa, să ştie ce vrea de la viaţă, să aibă target-uri bine stabilite şi un program precis, pe ani, pe campanii electorale şi aşa mai departe şi să renunţe la multe lucruri, după cum am spus. Dacă pune politica pe primul plan, va trebui să renunţe la multe.

R: Luând în considerare modul actual de a face politică, aţi sfătui un tânăr să intre în această lume?

B. T.: Eu sunt un om optimist, aşa că nu am cum să nu îi sfătuiesc pe tineri să intre. Nu ştii niciodată dacă şi se potriveşte un lucru până când nu îl încerci. Eu zic să intre, să vadă şi s-ar putea să le placă. Până nu încearcă, nu ştiu dacă le va plăcea, dacă li se va potrivit. Dacă eu aş fi gândit aşa acum zece ani, nu aş fi intrat niciodată în politică. Îmi plăceau foarte mult Paraziţii, iar dacă ascultaţi versurile lor o să vedeţi ce spun despre politicieni şi despre clasa politică. Eu îi sfătuiesc să încerce, măcar. Până la urmă, ei se triază singuri. Unora le va plăcea, altora nu, unii vor fi dezamăgiţi, alţii mai puţin, iar unii vor avea chiar şansa să ajungă preşedinţi de organizaţii, de consilii judeţene şi aşa mai departe.