Cătălin Csaszar, expert energetic: ”Peste maxim trei ani se va produce o uşoară saturare a pieţei de investiţii în regenerabile”

Cătălin Csaszar, expert energetic în cadrul Agenţiei pentru Eficienţă Energetică şi Energii Regenerabile Ploieşti-Prahova, vorbeşte, într-un interviu acordat PH-online, despre exploatarea potenţialului energetic al României, despre momentul în care se va ajunge la o saturare a pieţei în ceea ce priveşte investiţiile în proiecte pe energii verzi şi despre proiectul ”Regions 4 Green Growth”.

Reporter: Se tot vorbeşte despre potenţialul României pentru dezvoltarea de proiecte pe energii regenerabile. Cât de mult este el exploatat?

Cătălin Csaszar: În România, potenţialul pe regenerabile este valorificat în felul următor. Pe hidro, avem pe la 80% din potenţialul valorificat. Este vorba despre toate râurile majore din ţara noastră. În Prahova, toate râurile sunt, practic, ocupate, deci a rămas potenţialul minor, pe râurile adiacente, un potenţial prea puţin interesant pentru investitorii mari. De asemenea, pe energie eoliană, care este prezentă într-un procent majoritar în sudul ţării, în Doborgea, s-au făcut investiţii majore în aşa fel încât ANRE a dat o lege special pentru energiile eoliene prin care încearcă să limiteze astfel de investiţii. Nu într-un sens rău, ci în sensul de a echilibra sistemul energetic la nivel naţional. Producţia acestor centrale nu este una constantă. O centrală eoliană funcţionează în funcţie de condiţiile meteo. Ori acei producători trebuie să asigure tot timpul şi un echilibru al sistemului. Adică, dacă a spus că, într-o anumită oră el va produce un MWH, el trebuie să îl producă. Şi atunci trebuie să existe un echilibru în sistem, echilibru care este asigurat prin termocentrale sau hidrocentrale de mare capacitate. Una este în construcţie acum şi, după ce va fi dată în folosinţă, probabil se va discuta iar despre introducerea unor noi centrale eoliene. Până atunci, investiţiile pe centrale eoliene sunt puternic limitate de aceste echilibru al sistemului. Sunt şi investiţii pe biomasă sau fotovoltaice, dar mult mai reduse decât cele pe eoliene şi hidro care, practic, sunt preponderente.

R: Sunt investitorii stimulaţi?

C. C.: Dacă vorbim de situaţia de anul trecut, de anul acesta, da. În acest moment, avem dacă nu cel mai bun sistem de promovare, măcar unul dintre cele mai bune sisteme de promovare din Europa, având în vedere că în ţări precum Spania sau Italia care până acum erau pe primul loc la aceste sisteme de promovare, au fost nevoite, din cauza numărului mare de investitori, să le reducă încet, încet. În Germania s-a întâmplat acum câţiva ani şi, practic, putem spune că în acele ţări pieţele sunt deja saturate. În România, încă nu ne-am apropiat de acel nivel. Se şi vede. Este un interes foarte mare pentru ţara noastră. Investiţiile pe regenerabile sunt preponderent în partea de sud a ţării, în Prahova sunt foarte multe, mai ales pe fotovoltaice şi, în rest, în zona Timişoara şi puţin în centrul şi în nordul ţării. Sudul este cel mai rentabil pentru astfel de investiţii pentru că acolo sunt vântul şi energia solară necesare.
Un investitor beneficiază, în România, de două sisteme de stimulare. El primeşte bani din două surse: energia electrică în sine pe care o poate vinde ori prin contract bilateral, ori direct pe bursă, pe piaţa de energie şi mai este sistemul de promovare prin certificate verzi. Este un sistem combinat cu nişte cote obligatorii pentru furnizori. Furnizorul, practic, trebuie să demonstreze că energia pe care o dă consumatorului final, populaţiei, consumatorului industrial, are un anumit procentaj de energie verde stabilit anual de ANRE. El demonstrează acest lucru cumpărând aceste certificate verzi. Evident, ca orice sistem, are limitările lui. De exemplu, pentru certificate verzi, ca să protejeze şi investitorul şi populaţia, s-a introdus un interval de preţ. Deci este un minim de 27 şi un maxim de 56 de euro/certificat. După aceea, mai sunt diferenţe pe tehnologie. De exemplu, pe fotovoltaice sunt şase certificate/mwh produs. Pe eoliană sunt două. Deci, este un sistem foarte flexibil şi, la ora actuală, este un sistem foarte bun. Limitările vin şi din alte părţi. După cum spuneam, este acel interval de preţ. Cât timp piaţa nu este saturată, adică furnizorii au nevoie de certificate verzi, preţul este aproape de cel maxim. Dar, dacă se tot fac investiţii, piaţa devine saturată şi atunci se pune problema că preţurile vor scădea. Din acest punct de vedere, este o oarecare instabilitate. Un investitor nu poate să îşi facă un plan de afaceri clar şi atunci instabilitatea generează probleme şi la bancă şi atunci se fac nişte ajustări care sunt defavorabile investitorului. Dar toate certificatele verzi se plătesc de undeva, le plăteşte populaţia. Şi aici este un avantaj pentru populaţie, pentru că altfel s-ar tot face investiţii şi populaţia ar suporta preţuri din ce în ce mai mari.

R: Vorbeaţi despre saturarea pieţei. Când credeţi că va ajunge piaţa din România la saturaţie?

C. C.: Vă spuneam despre energia eoliană că deja este saturată. Pe hidro nu mai este potenţialul mare disponibil, iar investiţiile nu mai sunt la fel de interesante. Mai avem un potenţial pe biomasă care este foarte puţin exploatat la această oră şi de acest potenţial suntem şi noi foarte interesaţi în judeţul Prahova. Mai este acel potenţial de fotovoltaic neexploatat încă la maxim. Anul acesta s-a dat încă o derogare şi se primesc tot şase certificate verzi, dar, de la anul, numărul de certificate verzi pe fotovoltaice va scădea. Deci, chiar dacă saturarea pieţei încă nu este pe fotovoltaic, din cauză că preţurile au scăzut foarte mult la echipamente şi investiţiile pe fotovoltaic au devenit foarte rentabile, ANRE s-a sesizat şi va face o ajustare a numărului de certificate verzi. Practic, un investitor va găsi o astfel de afacere un pic mai puţin rentabilă şi atunci e posibil să apară o saturare normală, până la urmă. Atunci, credem că în perioada următoare, peste maxim trei ani, se va produce o uşoară saturare a sistemului, deci investiţiile în regenerabile vor atinge o saturare şi din cauza preţurilor, care se vor modifica, dar şi din faptul că ne vom apropia de ţintele propuse.

R: Pentru un om de rând ca, să zicem, vrea să îşi pună două panouri fotovoltaice să îşi asigure necesarul pentru locuinţă, nu cumva este prea scump un astfel de sistem? Sau este o percepţie greşită, iar investiţia se recuperează mai repede decât se crede?

C. C.: Este mult prea scump. Deocamdată, aşa cum sunt sistemele fotovoltaice, ele sunt rentabile la investiţii mari. La investiţii mici preţurile sunt încă prea mari. Nu la panouri în sine, ci mai mult pentru invertoare, de exemplu. Sistemul românesc nu se adresează investiţiilor pentru persoanele fizice. Sunt şi persoane fizice care au investit şi primesc certificate verzi, dar sistemul nu este gândit pentru ele.

R: Aveţi în derulare proiectul ”Regions 4 Green Growth”. Ce presupune el?

C. C.: Dacă tot discutăm despre investitori, despre investiţii, despre facilitarea acestora, pentru a uşura accesul investitorilor şi pentru a aduce la un numitor comun autorităţile publice şi investitorii privaţi, s-a dat o lege pentru parteneriatul public privat. A fost o lege destul de ambiguă şi care nu oferea suficiente argumente pro. Guvernul are în lucru o altă lege care urmează să apară în câteva luni, sperăm noi, o lege care va oferi mult mai multe facilităţi şi va încuraja acest parteneriat. Noi avem un proiect în derulare care se numeşte Dezvoltare regională durabilă- ”Regions 4 Green Growth”. Acest proiect îşi doreşte să facă tocmai acest lucru, bazându-ne pe experienţa noastră şi pe cea a partenerilor externi, să stimulăm investitorii locali, în primul rând, să aibă o relaţie de cooperare cu autorităţile locale şi împreună să implementeze proiecte pe regenerabile de care să beneficieze şi investitorii, dar şi cetăţenii şi autorităţile locale. În proiect sunt în acest moment 15 parteneri din toate ţările din Europa- Olanda, Suedia, Ungaria, Italia, Spania, Grecia, Bulgaria şi alţii. Este un amestec foarte bun de parteneri cu experienţe diverse în domeniu, coordonatorul fiind olandez. Dânşii au implementat acolo o entitate în care au reunit autorităţi locale şi investitori privaţi prin care au implementat câteva proiecte pe regenerabile. Acum, în toate proiectele mai sunt trei parteneri, printre care suntem şi noi, care îşi doresc să implementeze acest pilot şi în regiunile respective. În acest sens, noi avem un seminar pe 21 februarie în care coordonatorul olandez va trimite un specialist care va prezenta actorilor principali din judeţ acest pilot şi sperăm ca, după prezentările de rigoare, să avem o discuţie liberă în care să cristalizăm primele idei despre cum ar fi posibilă adaptarea acestui model şi pentru regiunea Prahova.