Ionuţ Botnaru (DIICOT): ”Am căpătat imunitate din punct de vedere psihologic la ameninţări”

Publicat in Interviul saptamanii 25 Ianuarie 2013 6224 ori
Google+ WhatsApp
Ionuţ Botnaru (DIICOT): ”Am căpătat imunitate din punct de vedere psihologic la ameninţări”
Ionuţ Botnaru (DIICOT): ”Am căpătat imunitate din punct de vedere psihologic la ameninţări”

Procurorul şef al DIICOT Ploieşti, Ionuţ Botnaru, vorbeşte, într-un interviu acordat PH-online, despre motivele pentru care această meserie este una specială, despre ameninţările pe care procurorii le primesc din partea infractorilor, dar şi despre criminalitatea organizată din Prahova.

 

Reporter: Ce presupune munca unui procuror DIICOT?

 

Ionuţ Botnaru: Fac meseria aceasta de aproximativ 14 ani, iar la DIICOT sunt din 2005. Din proprie experienţă spun că un procuror, când vine din orice altă structură la DIICOT, simte că parcă o ia de la început. La DIICOT este cu totul altceva, este o altă modalitate de investigare a cauzei şi îţi trebuie o perioadă de timp- minim şapte-opt luni, până la câţiva ani- până ajungi să te formezi cu adevărat ca procuror DIICOT. Ceea ce trebuie să înţeleagă un procuror când vine aici este că trebuie să muncească mult mai mult decât a muncit în alte părţi, să fie mult mai preocupat pentru a rămâne un profesionist, să citească în permanenţă, astfel încât să îşi updateze cunoştinţele permanent. Nu pot să spun că dormim în fiecare zi la Parchet, dar uneori- cel puţin trei-patru zile lucrătoare pe lună- stai aici până la ora 10-11 noaptea sau vii şi în weekend. Când ai un dosar în care îţi expiră arestarea, nu mai ţii cont că este weekend. Adevărul este că infractorul nu stă să se uite la programul de muncă al procurorului. De exemplu, acţiunile pe droguri se fac, de regulă, seara, pentru că un traficant de droguri nu o să îşi vândă marfa la în miezul zilei, pentru că bate la ochi. Nu îmi amintesc, din experienţa mea, să fi fost vreun flagrant în cursul programului. De regulă, flagrantul are loc după ora 6.00-7.00 seara. Procurorii de la DIICOT, deşi întâmpină dificultăţi în a se adapta, îndrăgesc atât de mult munca aceasta, încât preferă să rămână aici, chiar dacă văd, în curtea vecinului, că este mai uşor. Suntem aici vreo şase procurori care avem grad de Parchet General. Deci, dacă mâine aş pleca la Parchetul Văleni, de exemplu, unde aş prinde hoţi de găini, aş lua aceiaşi bani pe care îi iau aici, pentru că sunt plătit potrivit gradului pe care îl am.

 

R: Ce face atât de frumoasă şi de atrăgătoare munca unui procuror DIICOT? Ce vă ţine aici, dacă spuneţi că aţi putea lua aceiaşi bani muncind mai puţin?

 

I. B.: Cine îşi iubeşte meseria înţelege că una este să investighezi o cauză deosebită, să prinzi un interlop adevărat şi alta este să îl vezi pe ”nea Ion”. Şi atunci este o satisfacţie profesională pe care nu o poţi avea atunci când eşti nevoie să faci într-o zi 30 de NUP-uri sau 40 de amenzi administrative. Deja devii scrib, nu mai eşti procuror. Ori aici, la DIICOT, chiar se fac investigaţii, se stabilesc strategii. În 50%-60% din cauze, până la momentul acţiunii ne strângem de cel puţin patru-cinci ori- eu, cu procurorul de caz, cu ofiţerii de caz, cu şeful de serviciu de la Poliţie- şi stabilim strategia.
Este o muncă foarte frumoasă. Foarte solicitantă, de multe ori, dar aduce satisfacţii deosebite.

 

R: Pe lângă satisfacţii, trebuie luat în calcul şi gradul de risc pe care îl implică această meserie.

 

I. B.: Da, bineînţeles. Cam jumătate dintre cei care suntem acum în DIICOT, dacă nu chiar mai bine, am avut de-a lungul timpului tot felul de ameninţări. Lucrând de atâta timp cu tot felul de infractori periculoşi, de interlopi, deja am căpătat o imunitate din punct de vedere psihologic. Greu ne mai ating ameninţările lor. Gândim în felul următor: dacă ameninţarea îşi face efectul, în sensul că începe să îţi fie frică, atunci nu mai poţi fi procuror aici, pentru că nu îşi mai poţi face treaba. Dar de câte ori vine o ameninţare pe noi nu ne face decât să ne incite mai tare. Ameninţarea din partea lor are un efect care se îndreaptă împotriva lor. Ameninţări au fost, au ieşit anumite lucruri inclusiv pe interceptări, dar nu le luăm foarte mult în serios.

 

R: V-aţi simţit vreodată ameninţat în mod real?

 

I. B.: Depinde cât de mult vreau eu să simt ameninţarea. Dacă pun un pic de blocaj psihologic, atunci nu am să o resimt foarte mult. Ameninţări reale au fost, dar eu nu le-am perceput aşa. Am luat şi anumite măsuri specifice, bineînţeles. Dar nu am auzit de vreun procuror să fie speriat pentru că l-a ameninţat X sau Y. Până la urmă, ne şi asumăm riscul meseriei pentru că lucrăm cu infractori periculoşi. Ştim în ce ne-am băgat. Sunt şi unii care pleacă, la un moment dat.
De când sunt eu şef, de trei ani, vreo trei persoane au plecat de la noi din DIICOT. Două pentru că este prea mult de muncă, iar o alta a plecat după un an pentru că pur şi simplu nu a făcut faţă.

 

R: Cum aţi cataloga criminalitatea organizată din Prahova?

 

I. B.: Aş putea spune că este cel mult medie, dar are un anumit specific. Dacă vorbim de criminalitatea economico-financiară, putem vorbi de o criminalitate organizată cel puţin medie. Prahova este un judeţ puternic industrializat şi, automat, de aici pleacă şi anumite infracţiuni de natură economică. Principalele infracţiuni pe care noi le avem în vedere la DIICOT sunt cele care aduc atingere bugetului de stat. Vorbim de evaziune fiscală, în special pe produse petroliere.
Pe ceea ce înseamnă trafic de droguri, criminalitatea organizată este foarte redusă în Prahova. Mă bucur că aici încă nu a pătruns la modul foarte serios heroina, deşi suntem la doi paşi de Bucureşti, unde sunt foarte mulţi consumatori, cocaina se consumă destul de redus, pastilele ecstasy au cam dispărut. În Prahova a apărut această piaţă a etnobotanicelor, dar nici aici nu ne comparăm cu alte judeţe. Pe traficul de droguri, Prahova stă destul de bine în raport cu alte judeţe, unde sunt mari probleme. Este bine că nu mai avem niciun magazin de etnobotanice, urmare a acţiunilor pe care le-am făcut în 2010 şi 2011. Am reuşit arestarea şi condamnarea celor care aveau magazine.
Apoi, traficul de persoane presupune, în general, victime în mediul foarte sărac. Ori Prahova nu este, totuşi, un judeţ sărac. Traficul de persoane este mai mult dezvoltat în Vaslui, Botoşani, de exemplu, unde e lumea mai săracă şi pot amăgi mai uşor fetele. În Prahova, poate fi prostituţie, de exemplu, dar nu are treabă cu noi decât dacă este grupare organizată. În general, proxeneţii lucrează acum dezorganizat.
Pe criminalitate informatică suntem undeva chiar sub medie. Noi am avut cauze foarte frumoase şi mari, dar asta nu înseamnă că fenomenul este foarte dezvoltat în Prahova. Sunt alte judeţe unde este mai rău. Noi am investigat foarte bine cauzele acestea. Avem nişte conexiuni foarte bune cu cei de la Secret Service, de la FBI, care ne ajută informativ şi aşa mai departe, avem nişte ofiţeri foarte buni la criminalitate informatică, avem doi procurori specializaţi, iar unul dintre ei lucrează de cinci ani numai pe aşa ceva. Pe criminalitate informatică suntem mult peste media din ţară în ceea ce priveşte cauzele soluţionate, în primul rând datorită intervenţiei DIICOT şi a BCCO.

 

R: Vă loviţi de birocraţie?

 

I. B.: Nu există birocraţie. Depinde de cum înţelege fiecare să îşi facă dosarul. Dacă cineva înţelege să audieze zece martori cu privire la aceeaşi faptă este o prostie şi o pierdere de timp. Este suficient să audiezi doi sau trei oameni. Dacă ştii să îţi faci dosarul, apoi mergi la instanţă. Nu pot să spun că mă împiedică ceva. Nici în ceea ce priveşte colaborarea cu celelalte structuri nu am probleme. Am colaborat foarte bine cu jandarmii de la gruparea mobilă şi cu IJP-ul. Avem zece ofiţeri- patru de la Economic, patru de la Investigaţii Criminale, Unul de la Arme şi unul de la Investigaţii Criminale, de la municipiu- cărora le-am dat aviz DIICOT ca să putem lucra şi cu aceştia.

 

R: Din punct de vedere legislativ, ce sincope aţi identificat?

 

I. B.: Avem o legislaţie destul de bună. Noi, ca structură DIICOT, poate suntem un pic favorizaţi în raport cu alte parchete şi în ceea ce priveşte procedurile, măsurile investigative pe care le putem face noi, cât şi în ceea ce priveşte sprijinul logistic. Sunt anumite lucruri pe care un procuror de la Parchetul Judeţean pe care nu le poate obţine decât dacă este procuror de la DIICOT. Anumite acte sau măsuri procesuale nu pot fi luate decât în legătură cu un anumit gen de infracţiuni, infracţiuni grave, aşa cum sunt ele definite în Legea 39/2003, legea privind combaterea criminalităţii organizate.
Din punctul de vedere al legislaţiei, eu mă declar mulţumit. Aş putea spune ca şi chestiune generală, nu ca ceva care ţine neapărat de DIICOT, că ar putea fi mărită măsura reţinerii de la 24 de ore, la 48 sau chiar 72 de ore, aşa cum este în majoritatea statelor din Europa. Măsura reţinerii este prevăzută pentru 24 de ore în Constituţie, deci presupune modificarea Constituţiei. Modificarea aceasta ar avantaja atât pe avocat, cât şi pe judecător, cât şi pe procuror.

 

R: Aveţi suficienţi procurori pentru cele trei judeţe (Prahova, Buzău şi Dâmboviţa)?

 

I. B.: Da şi nu prea. Până acum un an şi jumătate, eram 11 pe toate cele trei judeţe, iar apoi am obţinut încă două locuri la Ploieşti şi câte unul la birouri, deci acum ar trebui să mă declar mulţumit. Dacă am fi 25, nu 15, am prinde mai mulţi infractori, este logic. Dosarele noastre sunt grele şi presupun multe activităţi. Nu poţi să lucrezi în 20 de dosare paralel pentru că nu ai timpul fizic. Dacă am fi mai mulţi procurori, ar trebui şi mai mulţi poliţişti la Brigadă, ca să ai cu cine să lucrezi în partea cealaltă. De exemplu, nu poţi să lucrezi în paralel la mai mult de trei dosare economice. Doar într-un dosar faci în fiecare zi trei-patru ore adrese către tot felul de instituţii.

Admin.A

www.PH-online.ro a fost înfiintat în 2008, ca prim cotidian online al Prahovei. De atunci, publicatia Ph-online.ro se pozitioneaza pe primul  loc in topul celor mai citite ziare online ale Prahovei, conform Trafic.ro, inregistrand peste 1.000.000 de afisari ale stirilor, in fiecare luna.
Daca ai surprins ceva interesant in localitatea ta, trimite-ne povestea insotita de imagini pe adresa de
Contact:
 mail-office sau mail-office