Aurelian Gogulescu, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie Prahova: „Judeţul Prahova este, în România, un mic paradis al investiţiilor străine”

Reporter: Cum se prezintă Prahova la sfârşitul lui 2012?

Aurelian Gogulescu.: La nivelul anului 2012, contribuţia judeţului Prahova la PIB-ul naţional a fost de 4,11%, ceea ce reprezintă peste 25 de miliarde de lei, ceea ce face ca judeţul Prahova să situeze în acest moment, din punct de vedere economic, pe locul trei în România, după capitala ţării, Bucureşti, şi după judeţul Timiş.

R: Dacă ar fi să comparăm cu 2011, situaţia este mai bună sau mai rea?

A. G.: Bineînţeles că situaţia e mai bună decât în 2011, din acest punct de vedere. Să nu uităm însă că în anul 2011 au fost făcute, cel puţin comparativ cu alte judeţe din România, foarte multe investiţii, atât româneşti, cât şi străine în judeţul Prahova. Poate că rezultatul acestor investiţii s-a văzut acum, în anul 2012. Acesta este rezultatul creşterii economice care situează judeţul Prahova pe locul trei în acest moment la nivel naţional.

R: A fost un an absolut agitat din punct de vedere politic. În acest context, vreau să vă întreb dacă această agitaţie politică şi instabilitatea economică, până la urmă, s-au reflectat asupra activităţii firmelor. Am avut firme care au plecat, sunt investiţii suspendate sau afectate de această situaţie?

A. G.: Sincer, eu cred că această agitaţie politică nu face bine României în primul rând din punct de vedere economic pentru că poate fi, n-aş putea spune o barieră, dar oricum un semn de întrebare în calea investitorilor străini. Iar orice investitor care doreşte să vină în România, şi nu numai în România, are nevoie de o stabilitate politică, de o stabilitate legislativă, de o continuitate într-un dialog pe care investitorul îl consideră normal pentru garanţia unei investiţii pe termen lung în ţara noastră şi nu numai, ci în general. Oricum, judeţul Prahova continuă să rămână un loc preferat al investiţiilor străine din România. La ora actuală în judeţul Prahova sunt peste 3.800 de firme străine sau cu capital mixt, mai precis 3.831 din 94 de ţări.

R: Care sunt majoritare?

A. G.: Din punctul de vedere al numărului de firme, pe locul întâi sunt firmele italieneşti, pe locul doi Turcia, apoi urmează Germania, Franţa Austria, Statele Unite, China şi aşa mai departe. Poate fără modestie şi cu puţină mândrie patriotică aş putea spune că judeţul Prahova este, totuşi, în România un mic paradis al investiţiilor străine. Datele, cel puţin, o confirmă din acest punct de vedere.

R: Aţi avut zeci de întâlniri în ţară şi în străinătate cu omologi de-ai dvs., cu investitori. Ce semnale primiţi de la cei care ne văd din afară?

A. G.: În primul rând, se poate vorbi de o recesiune economică la nivelul întregii Europe. Situaţia economică în multe ţări considerate foarte dezvoltate din punct de vedere economic, mă gândesc la Franţa - poate Germania mai puţin - Italia, Portugalia, Spania, Grecia aţi văzut ce se întâmplă, sunt semnale destul de proaste în ceea ce priveşte dezvoltarea economică. Ce se aşteaptă de la România? În primul rând, câteva elemente la care nu ştiu dacă se aşteaptă atât de mult investitorii străini, cât se aşteaptă oamenii de afaceri români, ca să contribuie la o stabilitate a mediului economic românesc. Şi aici am putea vorbi despre foarte multe idei care ar putea contribui la o creştere economică. Mă gândesc aici în primul rând la o rată mult mai puternică a absorbţiei fondurilor europene. Mă gândesc la o diferenţiere a TVA-ului în primul rând faţă de alimentele de bază şi, de ce nu, chiar a serviciilor de bază, aşa cum se întâmplă şi în alte ţări. TVA-ul ar putea fi scăzut de la 24% la 9% pentru alimentele de bază şi nu numai pentru alimentele de bază.

R: Reducerea TVA-ului este în programul de guvernare actual.

A. G.: Este adevărat. Pe urmă, această idee despre care se vorbeşte cu plata TVA-ului la încasare şi nu la facturare. Aici este o idee foarte bună, însă din semnalele şi din discuţiile pe care le-am avut, cred că şi aici ar mai putea fi îmbunătăţite, pentru că în acest moment diferenţierea aceasta nu este făcută decât pentru firmele cu cifră de afaceri mai mică de două milioane de euro, dacă nu mă înşel. Stimularea producţiei agricole, la fel, un domeniu extrem de important pentru România la care ar trebui să ne gândim mai mult. Poate că ar trebui făcută o diferenţiere între impozitele percepute în domeniul agricol sau poate chiar anularea unor impozite şi crearea unor facilităţi fiscale pentru domeniul agricol. Se vorbeşte mult despre corupţie, la fel, sunt multe exemple care apar, mai ales în presă şi poate că ar trebui mai mult lucrat în acest domeniu. De fapt, acest lucru a fost de multe ori sesizat şi declarat de foarte multe persoane străine şi din mediul guvernamental şi diplomatic şi din mediul de afaceri.

R: Când scăpăm de criză? Aşa, din estimările dvs…

A. G.: Nu ştiu cât de mult se poate prezice acest lucru, dar până la urmă, criza este făcută de oameni şi tot de ei trebuie rezolvată. Situaţia economică la nivel european este proastă. Din ceea ce prevăd unii dintre analiştii economici, cei mai pesimişti spun că va mai dura foarte mult criza. Eu însă sunt mai optimist şi cred că cel puţin la nivelul judeţului Prahova, în primul rând, aşa cum o demonstrează şi cifrele şi situaţia ultimelor luni şi anul 2012, cred că putem fi optimişti pentru perioada următoare, în ciuda tuturor pronosticurilor şi a previziunilor.

R: Cum vedeţi anul 2013 pentru Prahova, pentru România?

A. G.: Toată lumea vorbeşte că anul 2013 va fi un an mai dificil din punct de vedere economic. Probabil că va fi un an mai dificil, vreau însă să cred că şi schimbarea la nivel politic care a avut lor prin alegerile care au avut loc în România va contribui la o revizuire a activităţii economice în România, măsurile care trebuie luate şi despre care v-am vorbit mai devreme sunt convins că vor face parte din programul de guvernare al noului Guvern, ceea ce mă face să fiu încrezător. Oricum, din punctul meu de vedere îmi doresc ca anul 2013 să fie un an mai bun decât anul 2012, dar mai prost decât 2014.