Radu Ştefan Oprea, candidatul USL în Colegiul 4 Senat: "Când vrei să realizezi un proiect trebuie să fii îndrăgostit de acel proiect"

Publicat in Interviul saptamanii 28 Noiembrie 2012 Actualizat: 28 Noiembrie 2012 2766 ori
Google+ WhatsApp
Radu Ştefan Oprea, candidatul USL în Colegiul 4 Senat: "Când vrei să realizezi un proiect trebuie să fii îndrăgostit de acel proiect"
Radu Ştefan Oprea, candidatul USL în Colegiul 4 Senat: "Când vrei să realizezi un proiect trebuie să fii îndrăgostit de acel proiect"

Radu Ştefan Oprea este fost prefect al judeţului Prahova şi candidat al USL în Colegiul 4 Senat. Acesta vorbeşte într-un interviu acordat PH-online despre proiectele pe care le are pentru colegiul în care candidează, despre cât este de important ca firmele româneşti să fie sprijinite, despre ce înseamnă România puternică şi explică de ce nu le promite nimic alegătorilor.

 

 

Reporter: În 2008, aţi candidat pentru un post de deputat în Colegiul 9, câştigat de George Ionescu (PDL). De ce aţi decis acum să candidaţi din nou?

 

Radu Oprea: Pentru că am ajuns la o anumită maturitate şi experienţă de viaţă care cred că îmi permit să fac mult mai multe lucruri şi să depăşesc nivelul la care am ajuns. Cu experienţa acumulată în viaţa omului de afaceri din România, spun eu, performant, cu experienţa pe care am dobândit-o în Prefectură şi în administraţie, cred că am ajuns la o sumă de cunoştinţe care pot şi îmi permit să merg în Parlament pentru a îmbunătăţi acele lucruri la care eu, în cele două situaţii în care m-a pus viaţa până acum, am constatat că legislaţia poate fi îmbunătăţită.

 

R: Ce vă propuneţi să faceţi pentru oamenii din colegiul dvs?

 

R. O.: Sunt extrem de multe probleme pe care mi le-au ridicat, dar tema principală a campaniei mele- şi am constatat că oamenii îmi spun că, de fapt, aceasta este şi principala lor preocupare- este cea a locurilor de muncă. Acest colegiu este poziţionat foarte bine are anumite avantaje fiind străbătut de DN 1 pe axa Bucureşti-Ploieşti. Lumea care trece din maşină crede că lucrurile sunt simple şi că o comună care se află pe DN 1 sau în imediata vecinătate e o comună prosperă. Nu e adevărat. Dacă dau numai exemplul celor de la Puchenii Mari unde gazele, apa şi canalizarea sunt nişte imense probleme, vedem că, de fapt, comuna respecivă este cu vreo 20 de ani în urmă. Ca să poţi spera că aduci locuri de muncă într-o comună, trebuie să ai câteva condiţii îndeplinite: cele legate de utilităţi, în primul rând, pentru că un investitor nu o să vină niciodată dacă nu are gaze, apă, canalizare, energie electrică suficientă, mai apoi condiţia legată de forţa de muncă şi slavă Domnului că din acest punct de vedere în zonele din imediata vecinătate a Ploieştiului şi a Mizilului sunt oameni cu experienţă şi calificaţi pentru că vechile platforme industriale au generat forţă de muncă calificată. În aceste condiţii, putem spera că investitorii vin şi fac diverse firme care apoi să aducă acel impozit pe venit global sau partea de impozit pe venit global către primării, să mărească bugetul primăriei şi astfel primarul gospodar să poată să rezolve celelalte probleme ale comunităţii locale, cele legate de grădiniţe, de dispensar, de şcoală, de terenul de fotbal, că până la urmă mai avem nevoie şi de distracţie câteodată.

 

R: Când vorbiţi despre probleme legate de utilităţi, vă ”băgaţi” peste activitatea administraţiei locale. Cum o puteţi sprijini din postura de parlamentar?

 

R. O.: Partea aceasta ţine de primărie, ţine de Consiliul Judeţean şi de o integrare a unui proiect. Eu cred că atunci când vrei să realizezi un proiect- şi asta am învăţat de la domnul preşedinte Mircea Cosma- trebuie să fii îndrăgostit de acel proiect, să-ţi doreşti să se realizeze. Din experienţa mea de constructor am învăţat că trebuie să fii implicat şi să pistonezi, să fii un motor tot timpul ca acel lucru să se întâmple. Poţi face ca parlamentar chestiunea aceasta, ai mijloacele permise de lege prin cabinetul parlamentar să poţi să pui întrebări instituţiilor statului şi să faci acel lobby în sensul bun al cuvântului, acea presiune pozitivă, punând întrebări despre stadiul implementării unui proiect, astfel încât el să se şi realizeze. Am experienţă în domeniul acesta, mi-e uşor să vorbesc despre astfel de lucruri şi mi-e şi mai uşor să fac pentru că, de fapt, cu asta m-am ocupat, cu aducerea unor investitori şi oferirea acelor servicii de la consultanţă până la fabrica la cheie. Ştiind să desenez o fabrică singur, ştiu ce îşi doreşte un anumit investitor şi atunci lucrul acesta este similar şi pentru oricare proiect, fie el de apă, de canalizare, fie de gaze. Lucrul acesta pot să îl fac şi cred că senatorul şi deputatul trebuie să fie foarte implicaţi pentru că ei sunt cei care au fost votaţi direct de către populaţie şi, după patru ani de zile, trebuie să poţi spune că ai rezolvat ceva, fie în planul nevoilor personale ale celor din comunităţile respective şi în susţinerea proiectelor majore de dezvoltare, fie pe partea de cadru legislativ pe care îl poţi îmbunătăţi în folosul cetăţenilor din zona respectivă.

 

R: Cât de mult şi cum vă ajută experienţa pe care o aveţi în mediul privat?

 

R. O.: Este un subiect care necesită extrem de mult timp ca să pot explica în mod complet. Este vorba despre sprijinul pe care îl putem acorda întreprinzătorilor mici, medii şi mari. Cred că trebuie încurajat capitalul românesc pentru că românii lasă banii în România, investesc în România şi creează locuri de muncă aici. Dacă vrem să vorbim despre o Românie puternică, ea nu poate fi făcută din oameni slabi. O Românie puternică este o Românie a oamenilor puternici, a românilor puternici şi atunci firmele româneşti trebuie să fie puternice pentru a rezista în competiţia regională, europeană şi globală, pentru că astăzi vorbim de globalizare. Cadrul legislativ trebuie îmbunătăţit şi sunt foarte multe lucruri de făcut în acest domeniu.

În al doilea rând, experienţa din zona aceasta a proiectelor mă aduce în stadiul de a putea oferi răspunsuri rapide şi soluţii foarte multor întrebări pe care mi le pun cetăţenii în dialogul direct. Nu sunt numai aceste probleme legate de utilităţi, sunt şi legate de partea de agricultură. Aceasta este o zonă unde oamenii încă se pricep foarte bine la legumicultură şi tot ce înseamnă Balta Doamnei, Olari, Gherghiţa, Brătăşanca, Filipeştii de Târg sunt zone renumite pentru legumicultură. Sunt nevoi foarte mari pentru legumicultori şi cred că principalul lucru pe care ar trebui să îl facem acum este să creăm acele centre de colectare a produselor lor, astfel încât cei care într-adevăr lucrează să poată să îşi vândă produsele la un preţ corect. Zona aceasta are un imens potenţial. Ploieştiul are în jurul lui toate centrele logistice importante- Kaufland, Lidl, Bila- şi, de fapt, produsele din zonă nu intră în aceste magazine pentru că nu are cine să le colecteze şi cine să le ducă spre aceste centre logistice. Un astfel de centru nu poate să negocieze cu o mie de producători care nu au constanţă în marfă, dar un centru de colectare poate. Am studiat împreună cu domnul Cosma şi în Italia şi în Belgia astfel de centre, sunt proiecte care pot fi făcute, funcţionează în alte ţări, trebuie doar să le adaptăm la realităţile din România şi să ne propunem să facem aşa ceva. Cred că cel mai important este îţi doreşti să faci ceva şi să te trezeşti dimineaţa cu gândul că trebuie să rezolvi acele probleme legate de proiectul respectiv. Acesta este secretul succesului. Dacă zi de zi construieşti şi pui cărămidă peste cărămidă, pleci de la fundaţie, dar ajungi şi la acoperiş.

 

R: Ce le promiteţi oamenilor?

 

R. O.: Nu promit nimic. Le propun un proiect, propun să lucrăm împreună şi este o chestiune în care trebuie să fie implicaţi şi cetăţenii din zonele respective, şi consilierii locali şi primăriile. O promisiune pe care o faci singur este un lucru foarte mic sau puţin pentru că nu poţi face singur lucruri foarte mari. Trebuie să fie un efort colectiv, să fie o dorinţă a oamenilor din zona respectivă şi atunci lucrurile pot fi făcute împreună.

 

R: Le este frică politicienilor să mai promită?

 

R. O.: Nu e vorba de teamă în momentul în care nu faci promisiuni. E vorba de realism şi de responsabilitate. Când promiţi trebuie să îţi ţii cuvântul. Aşa m-au educat părinţii mei, că odată cuvântul dat trebuie să ţi-l respecţi. E vorba de mijloacele pe care le ai la dispoziţie ca parlamentar şi de ceea ce poţi să faci. Eu le explic oamenilor care sunt competenţele şi posibilităţile mele, ceea ce trebuie şi pot să fac în dezvoltarea parteneriatelor cu Consiliul Judeţean. Dacă lucrurile acestea sunt înţelese şi uităm de scandaluri şi de război, ceea ce a dominat viaţa politică în ultimii opt ani de zile în România şi înţelegem că trebuie să fim uniţi pentru a putea realiza lucrurile împreună, atunci putem vorbi de România puternică.

 

R: Care este reacţia oamenilor când mergeţi în colegiu? Cum vă întâmpină, având în vedere faptul că unii vă ştiu de la campania anterioară?

 

R. O.: Reacţia este foarte bună. Nu am întâlnit mesaje împotrivă. Oamenii primesc extrem de bine ceea ce propune USL-ul astăzi. Sigur că există acea lipsă de încredere pentru că am întâlnit o extremă sărăcie. Este o realitate şi cei care o ignoră nu cunosc România adevărată, România profundă, să spun aşa. E greu să îi spui unei pensionare care spune că are 280 de lei pensie de la CAP cum poate trăi. E o întrebare care mi se pune foarte des şi spun sincer că nu ştiu cum pot să trăiască astfel. Nu mai au încredere în politicieni şi atunci este efortul nostru de a încerca să redăm speranţa acestor oameni şi le explic să singura soluţia este aceea de a crea locuri de muncă. Am fost surprins de cât de mulţi spun că avem dreptate, că trebuie făcut ceva pentru copiii noştri, să nu mai stea prin străinătate pentru că mai rea decât sărăcia este singurătatea. Aşa suntem noi, românii. Dacă eram englezi, atunci al doilea născut pleca pe mare şi nu ne păsa, dar noi suntem obişnuiţi să fim legaţi de copiii noştri şi să treacă pe la noi atunci când suntem bătrâni. E ceea ce îmi doresc şi eu cu copiii mei şi sper să reuşesc să fac ţara locuibilă pentru că, dacă nu vor găsi locuri de muncă şi condiţii normale să locuiască în această ţară, vor pleca.

 

R: Descrieţi România de azi în trei cuvinte.

 

R. O.: România de astăzi este o Românie dezamăgită, care nu mai vrea scandal, o Românie care o duce din ce în ce mai greu, este o Românie săracă în marea ei majoritate. Faptul că la medie stăm bine nu înseamnă că marea majoritate nu o duce mai rău. Ceea ce dorim să facem este ca, după 9 decembrie, aceste lucruri să se schimbe. Nu se va întâmpla peste noapte. Cine îşi imaginează că din 2013 sau din 2014 lucrurile or să fie dintr-o dată altfel se înşală, însă este important să îţi propui şi să reuşeşti să pui acea piatră astfel încât să schimbi cursul şi să începem încet- încet să o ducem mai bine.

 

 

R: Transmiteţi-le un mesaj alegătorilor.

 

R. O.: Să creadă că în România există oameni care chiar vor să muncească, să găsească acele resurse interioare astfel încât să putem să începem un lucru foarte serios împreună pentru că dezamăgirea şi faptul că o ducem greu astăzi nu înseamnă că lucrurile acestea nu pot fi schimbate. Putem să o ducem mai bine într-un singur fel: să muncim împreună.

Admin.A

www.PH-online.ro a fost înfiintat în 2008, ca prim cotidian online al Prahovei. De atunci, publicatia Ph-online.ro se pozitioneaza pe primul  loc in topul celor mai citite ziare online ale Prahovei, conform Trafic.ro, inregistrand peste 1.000.000 de afisari ale stirilor, in fiecare luna.
Daca ai surprins ceva interesant in localitatea ta, trimite-ne povestea insotita de imagini pe adresa de
Contact:
 mail-office 

Acest site foloseste cookie. Navigand in continuare, va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor.