Seria interviurilor PH-online continuă, azi, cu şeful Inspectoratului Judeţean de Poliţie Prahova, Viorel Dosaru, care vorbeşte despre mediul infracţional din judeţ, despre cum a fost acesta influenţat de criză, dar şi despre riscurile la care se expun cei care dau sau primesc mită electorală.

Reporter: Cum aţi găsit instituţia în momentul în care aţi preluat-o?

Viorel Dosaru: Fiecare şef care preia o instituţie face o evaluare şi încearcă să îşi pună în aplicare propriul program de management. Din punctul meu de vedere, principala problemă cu care ne confruntăm în momentul acesta este pregătirea profesională, în sensul că aici există loc de mai bine. Fiind slujbaşi la stat, nu toţi colegii mei consideră că avem un target şi targetul meu este a face mai bine cetăţenilor şi a stăpâni situaţia operativă. Am găsit colegi care spuneau ”dă, Doamne, să nu se întâmple nimic în timpul serviciului!”. Nu cred că poliţistul, când vine la servici, trebuie să spere să nu se întâmple nimic. El trebuie să fie pregătit profesional şi operaţional să intervină oricând şi oriunde. Adică, nu găsesc că e un criteriu de apreciere faptul că, la terminarea celor opt ore de program, nu se întâmplă nimic pe raza de competenţă, în sensul că nu sunt solicitări la 112, că nu aplică sancţiuni, că nu constată infracţiuni. El trebuie să îşi facă simţită prezenţa şi să se facă cunoscut pe stradă. Şi aici mai avem de umblat. Deci, este nevoie de o pregătire profesională mai bună, prezenţă mult mai bună şi o cunoaştere a populaţiei a populaţiei de către poliţist şi invers, adică şi populaţia tebuie să cunoască poliţistul.

R: Când vorbim despre nevoia unei mai bune pregătiri, ne ducem cumva spre partea de şcolarizare?

V. D.: Nu neapărat. Eu mă gândesc că este nevoie să facem simulări de fapte sau de speţe care s-ar putea întâmpla pentru ca fiecare dintre membrii unei echipe de cercetare sau de intervenţie să ştie locul şi modul de operare sau de acţiune pe care îl va avea. Atunci, am considerat că este necesar să facem simulări de speţe, de intervenţii în cazul unui scandal, de intervenţii la un accident de circulaţie, la un incendiu, la o crimă, la un furt de maşină sau din maşină. Adică, trebuie să înţeleagă şi ei că nu se poate ca doar unul să acţioneze, iar ceilalţi să stea ca martori. Fiecare trebuie să ştie, în cadrul unei echipe, ce trebuie să facă.

R: Ce s-a schimbat de când aţi preluat conducerea inspectoratului?

V. D.: În primul rând, trebuie să puns că, dacă la 30 iunie, când am venit, erau în fiecare zi peste 140-150 de apeluri pe 112, acum numărul lor s-a redus undeva la maxim 80-90 în 24 de ore, iar pe timpul nopţii, nu sunt mai mult de zece solicitări de intervenţie a patrulelor noastre în mediul rural. Eu cred că acesta este un lucru bun.

Odată cu centrele de Poliţie Rurală, numărul de solicitări, de intervenţii ale poliţiştilor în mediul rural s-a redus total. Oamenii din mediul rural au înţeles că au poliţiştii la comune şi merg acolo şi pentru noi este extraordinar. De la 30 de apeluri pe noapte am ajuns la doar câteva apeluri.

R: Faceţi o radiografie a sistemului infracţional din Prahova.

V. D.: Nu ne confruntăm cu o mare criminalitate. Nu avem infracţiuni de omor, nu avem tâlhării la comandă, omor la comandă... Avem infracţionalitate medie, în sensul că numărul mare de infracţiuni se regăseşte în furturi din auto, cele mai multe fiind în Ploieşti. Se fură orice fier lăsat aiurea pe undeva sau se fură foarte multe materiale feroase şi neferoase, avem zone unde se fură lemne din pădure... În ultima perioadă, constat că o parte din cetăţenii ploieşteni, în mod deosebit, sunt foarte creduli şi se lasă înşelaţi de diverşi vânzători ambulanţi şi de diverse telefoane pe care le primesc şi prin care li se cer bani pentru a rezolva o problemă. Avem şi câteva infracţiuni de tâlhărie prin smulgeri de lănţic, dar am reuşit să identificăm autorii. În mediul rural ne confruntăm cu o mică violenţă. Se bat rudele între ele, se bat vecinii între ei, se bat la bar din orice motiv. Se constată o agresivitatate care, în vara aceasta, a degenerat. Prin luna iulie, am avut vreo şapte infracţiuni de omor pe fondul consumului de alcool sau pe fondul acceselor de furie în probleme de familie. În ultima perioadă sunt accidente de circulaţie şi se constată că, indiferent câte acţiuni de prevenţie am face, nu există zi de de la Dumnezeu în care să nu se găsească patru-cinci conducători auto care s-au urcat la volan cu alcool în sânge peste limita legală. O altă infracţiune pe care o identificăm în fiecare zi este cea privind tulburarea ordinii şi liniştii publice, adică muzică tare, ţipete, urlete, consum de alcool...

R: Cum a influenţat criza mediul infracţional?

V. D.: Din evaluarea pe care am făcut-o, în marea majoritate a cazurilor de infracţiuni săvârşite sunt foşti infractori sau cetăţeni certaţi cu legea. Din punctul meu de vedere, criza a făcut ca cei care au societăţi să fie mai atenţi la angajare, cerând fiecăruia cazierul judiciar. Pe cei care au fost în contact cu legea şi au avut de suferit, doar dacă sunt foarte buni profesionişti sau au fost condamnaţi pentru infracţiuni la regimul circulaţiei îi mai angajează. Nu am văzut să fie angajat vreunul care chiar are nevoie de muncă. Şi atunci, ca să trăiască, să mănânce, trebuie să facă ceva. E un risc pe care ni-l asumărm. În închisori pot intra până la un anumit număr, pentru că nu sunt prea multe închisori. E un risc pe care ni-l asumăm, iar noi trebuie să îi prindem pe cei care fac aceste fapte. Criza influenţează şi mediul infracţionaln Numărul de oferte de muncă este mai redus, iar sita care cerne foarte bine forţa de muncă lasă fără posibilitatea de a trăi un număr de persoane care trebuie să supravieţuiască.

R: Care este situaţia în Ploieşti în ceea ce priveşte clanurile de interlopi?

V. D.: Sunt ţinute sub control pentru că altfel s-ar vedea. Nu mai avema scandaluri în oraş, nu ne este frică să mergem pe stradă. Sunt câteva hoteluri în centru şi sunt destul de mulţi străini care se plimbă prin oraş şi pot confirma sau infrima ceea ce spun eu. Nu avem o mare problemă cu clanuri. Sunt familii numeroase şi, de când este telefonul mobil, dacă apare într-o familie un scandal, unul sună şi se strâng toţi. Mai ales famiiile de romi sunt numeroase, dar asta nu înseamnă că îngrijorează pentru că beneficiem de o relaţie foarte bună cu Brigada de Crimă Organizată care are în activitate destructurarea grupărilor infracţionale. Avem în monitorizare şi alte grupări pe care putem să le destructurăm. Suntem în 2012, trebuie să strângem probe ca să ţină în instanţă şi să le documentăm astfel încât să nu facem mai mult rău decât bine, în sensul de a-i avertiza că sunt supravegheaţi şi să nu mai putem demonstra activitatea infracţională. De exemplu, la grupările infracţionale care au ca obiect evaziunea fiscală este o muncă titanică. Trebuie expertiză contabilă, evaluări pentru a stabili clar prejudiciul şi pentru a-l recupera, iar pentru grupările care contravin ordinii ş liniştii publice, în sensul că sunt violente, că sunt formate din consumatori de droguri sau din persoane care fac parte din reţele de prostituţie nu este este o muncă de azi pe mâine.

R: Câte dosare cu autor necunoscut (AN) au fost anul acesta şi ce fapte vizează ele?

V. D.: Cele mai multe dosare sunt cele care se referă la furturi din locuinţe, din maşini, de maşini, dar nu foarte mult. Anul acesta au intrat aproximativ o mie de fapte cu AN, destul de multe. Sunt în fiecare zi infracţiuni săvârşite de autori necunoscuţi, pe de altă parte sunt rezolvate dosare de infracţiuni comise de autori necunoscuţi, adică există un ciclu permanent. Principala faptă cu care ne confruntăm este infracţiunea de furt. Anul trecut au fost aproximativ 1.700 de infracţiuni. Numărul de dosare cu AN este în scădere, dar nu semnificativ. În schimb, s-a redus numărul de infracţiuni de furt de maşini, de tâlhării, de furturi din buzunare, dar, per total, principala infracţiune cu care ne confruntăm este cea de furt. Este cea mai uşor de făcut.

R: Care au fost cele mai importante cazuri de anul acesta?

V. D.: A fost cazul Frumuzache, înainte de a fi eu aici, a fost cazul lui Sandu Zamfir, zis ”Austrianu”- toată familia lui a fost arestată şi este la închisoare şi acum. Era o familie temută în oraş şi în judeţ. Familia Piarole este o altă grupare care a fost destructurată. Am avut câţiva proxeneţi şi proxenete care au fost prinşi şi arestaţi, câteva saloane de masaj erotic care au fost identificate, iar proprietarii şi cei care săvârşeau infracţiunile au fost şi sunt în aresturile ţării. Au fost destul de multe cazuri.

R: DN 1 are faima de a fi cel mai circulat drum din ţară şi, în acelaşi timp, de unul dintre cele mai periculoase.

V. D.: După părerea mea, nu drumurile sunt periculoase, ci modul de abordare a stilului de conducere de către cei care conduc. Valorile de trafic pe DN 1 sunt foarte mari. Trăim în 2012 şi toată lumea se grăbeşte. Perioada de timp pe care o câştigi dacă mergi cu viteză mai mare nu este foarte mare. Din analizele efectuate de colegii mei de la circulaţie, principala cauză a accidentelor este viteza sau neadaptarea vitezei la condiţiile de drum şi de trafic. A doua cauză este traversarea neregulamentară de către pietoni sau neacordarea priorităţii pietonilor, a treia este neatenţia în conducere, imprudenţa la volan. Consumul de alcool nu este pe primul loc. Se întâmplă foare multe accidente acum şi pentru că străzile din Prahova sunt mai bune şi în zona rurală s-a refăcut partea carosabilă, astfel că în toată Prahova se circulă bine. Cumva, se poate spune că binele duce, în acest caz, spre rău. Apar mai multe accidente în mediul rural tocmai pentru că se circulă cu viteză într-un trafic care nu este aglomerat.

R: Care sunt nemulţumirile dvs cu privire la activitatea inspectoratului?

V. D.: Nu pot spune că am nemulţumiri faţă de activitatea inspectoratului, însă pot spune că îmi doresc întotdeauna mai mult. Mai mult în sensul că doresc să se vadă că toţi colegii mei depun eforturi pentru a creşte gradul de siguranţă publică a cetăţeanului şi a scoate dintre noi ”neghinele”. Se pune mult suflet în ceea ce se face, iar o parte dintre colegii mei sunt dedicaţi şi îşi doresc să facă bine. Deci, dacă ar fi o nemulţumire este aceea că nu putem să satisfacem toate dorinţele cetăţenilor.

R: Suntem în plină campanie electorală. Ce mesaj aveţi pentru prahoveni în acest context?

V. D.: Toţi cei care suntem implicaţi trebuie să facem totul ca să asigurăm ordinea şi liniştea publică, să respectăm lega atât noi, cât şi cetăţenii şi să nu îşi rişte libertatea atât cei care dau, cât şi cei care iau mită electorală, pentru că această campanie va trece, dar dosarele penale vor rămâne. Pe pământ există două lucruri foarte importante: sănătatea şi libertatea.