Marian Anisie, directorul Inspectoratului de Stat în Construcţii: "Culorile foarte terne şi lipsa parcurilor sunt capitole la care Ploieştiul are probleme"

Directorul ISC Prahova, Marian Anisie, vorbeşte, într-un interviu acordat PH-online, despre motivele pentru care clădirile istorice de degradează pe zi ce trece, dar şi despre cum arată Ploieştiului şi Prahova din punct de vedere urbanistic şi despre ce ar schimba în municipiul reşedinţă de judeţ.

Reporter: Suntem aproape de finalul anului 2012. Care este bilanţul activităţii Inspectoratului de Stat în Construcţii Prahova?

Marian Anisie: Inspectoratul de Stat în Construcţii funcţionează ca instituţie publică cu personalitate juridică în subordinea Guvernului şi exercită controlul de stat cu privire la aplicarea unitară a prevederilor legale în domeniul calităţii în construcţii, amenajării teritoriului şi urbanismului, autorizării executării lucrărilor de construcţii, supravegherii pieţei produselor pentru construcţii, avizării documentaţiilor tehnico-economice pentru investiţiile finanţate din fonduri publice. În primele nouă luni ale anului, am desfăşurat, în Prahova, peste 1.500 de activităţi de control în urm cărora am dispus aproximativ 850 de măsuri. Pentru încălcări grave ale cerinţelor privind obligaţiile ce revin factorilor implicaţi în autorizarea executării lucrărilor şi în verificarea calităţii lucrărilor de construcţii, în Prahova au fost aplicate 24 de sancţiuni contravenţionale în cuantum de 18,95 mii lei.

R: Concret, care au fost problemele descoperite?

M. A. Printre neconformităţile întâlnite se numără nerespectarea prevederilor din proiectele tehnice pe parcursul derulării execuţiei lucrărilor autorizate, necompletarea la zi a cărţii tehnice a construcţiei, desfăşurarea activităţii în laboratoare de analiză şi încercări în construcţii fără autorizarea laboratorului de către ISC şi emiterea de autorizaţii de construire cu nerespectarea prevederilor legale în domeniu sau cu nerespectarea documentaţiilor urbanistice aprobate.

R: În judeţ sunt destul de multe clădiri istorice degradate. Cum s-a ajuns aici?

M. A.: La nivel de monumente istorice, în Prahova sunt foarte multe probleme, mai ales că importante din acest punct de vedere avem zona Comarnic, Sinaia, Azuga, coborâm către Câmpina, unde ea însăşi este cu multe vestigii, şi Ploieştiul care, chiar dacă a fost bombardat în 1944, are foarte multe clădiri rămase ca şi urme ale trecerii pe aici a strămoşilor noştri. Problema este foarte delicată şi totul derivă din bani. Ca să faci consolidarea şi reparaţia unui monument istoric, înseamnă o expertiză laborioasă pe care o face un expert atestat MDRT şi atestat de Ministerul Culturii, pentru că sunt probleme de a menţine arhitectura şi elementele de istoric. Din cauza fondurilor foarte mici sunt probleme de rezolvat, mai ales în zona mănăstirilor, a bisericilor. Şi firmele de construcţii care fac astfel de reparaţii sunt puţine ca număr. În Prahova sunt vreo şapte. Este nevoie, şi în acest caz, de o acreditare din partea Ministerului Culturii, pentru că nu oricine poate să facă reparaţii pe monumente. Nu în ultimul rând, este şi lipsa de interes a noastră. Avem în Prahova nişte vestigii deosebite, cum ar fi Micul Trianon, de la Floreşti, care a devenit "Zero Trianon" din diverse motive. Printre motive este şi apropierea foarte mare de spitalul de boli de plămâni din zonă şi se pare că bacilococul a fost un impediment. Au vrut oarecare oameni să facă ceva în zona aceea la nivel de restaurare şi, din cauza poluării sanitare, au plecat din zonă.
Sunt şi alte exemple. La nivel de Mănăstire Cheia sunt probleme de restaurare, la Suzana şi aşa mai departe. La Câmpina este o problemă cu Muzeul Haşdeu, unde plouă prin acoperiş prin terasă şi nu suntem în stare să remediem situaţia. Trebuie făcută o hidroizolaţie pentru ca apa să nu mai curgă în casă. Nu e foarte simplu, dar nici complicat. Deci, pe plan principal este lipsa banilor şi a doua este lipsa interesului.

R: Cum vi se pare că arată Ploieştiul din punct de vedere urbanistic?

M. A.: E un oraş frumuşel. Sigur că sunt nişte "răni" şi prin Ploieşti şi prin Prahova, dar eu zic că, una peste alta, se înrudeşte bine noul cu vechiul. Sigur că blocurile din etapa '75- '90 sunt cum sunt, dar în ultimul timp sunt şi ele anvelopate... Mie îmi place Ploieştiul, îmi place Prahova.

R: Ce aţi schimba, dacă aţi putea?

M. A.: Sunt multe. În primul rând, trebuie făcut ceva cu circulaţia în Ploieşti, ca oraş. Din ce în ce devine infernală la ore de vârf, pentru că centrul nu este bine coordonat din varii motive. Mai departe, culorile foarte terne care dau o nuanţă de tristeţe, o nuanţă bacoviană şi, nu în ultimul rând, lipsa parcurilor. Deci, Ploieştiul are probleme cu spaţiul verde care e foarte mic. Ploieştiul a fost văduvit la etapa aceasta.

R: Avem probleme la nivelul reglementărilor în materie de urbanism?

M. A.: Nu. În principiu, se respectă legea, sunt scăpări, dar nu fundamentale, Primăria Ploieşti colaborează foarte bine cu noi... Nu sunt încălcări de lege flagrante... Sigur, nu este pădure fără uscături, dar nu înseamnă că este o regulă în a încălca legea. Eu zic că treburile merg bine.

R: Cum se încearcă "fentarea" sistemului?

M. A.: Simplu. Te apuci şi construieşti, dacă nu te-a găsit nimeni, eşti ca la radar. Dacă ai depăşit viteza şi nu te-a prins radarul eşti legal, dacă te-a prins, eşti ilegal. Nu sunt totuşi probleme importante, ele sunt sub control.

R: Avem suficienţi specialişti în domeniu?

M. A.: Nu, şi primăria este văduvită ca număr de specialişti şi noi... E loc de mult mai bine pe tema aceasta, ca număr de oameni şi ca pregătire, chiar. Noi am fost reduşi la jumătate din decembrie 2011 şi sunt probleme.

R: Cum este Prahova în viziunea dvs?

M. A.: Prahova este un judeţ efervescent, cu o creştere de bun simţ pe timpul de criză, cel puţin nu este stagnare la nivel de investiţii, cu comune frumoase şi oameni buni.