INTERVIU - Cozia Georgescu, Polul de Creştere Ploieşti: ”Problemele care apar la achiziţiile publice tergiversează semnarea contractelor”

Publicat in Interviul saptamanii 01 Noiembrie 2012 Actualizat: 01 Noiembrie 2012 2632 ori
Google+ WhatsApp
INTERVIU - Cozia Georgescu, Polul de Creştere Ploieşti: ”Problemele care apar la achiziţiile publice tergiversează semnarea contractelor”
INTERVIU - Cozia Georgescu, Polul de Creştere Ploieşti: ”Problemele care apar la achiziţiile publice tergiversează semnarea contractelor”

Coordonatorul Polului de Creştere Ploieşti, Cozia Georgescu, atrage atenţia, într-un interviu acordat PH-online, asupra faptului că sistemul de achiziţii publice din România are unele carenţe care conduc la întârzieri în privinţa semnării contractelor. De asemenea, aceasta vorbeşte despre importanţa muncii în echipă şi despre cum reuşeşte Prahova să nu aibă niciun proiect cu întârzieri.

 

 

Reporter: În ce stadii sunt proiectele pe Polul de Creştere Ploieşti şi cum merg lucrurile la noi în comparaţie cu alte poluri?

 

Cozia Georgescu: Polul de Creştere Ploieşti-Prahova merge în acelaşi ritm cu toţi polii de creştere. Spun acest lucru pentru că trebuie să ţinem cont că lansarea ghidului solicitantului pentru polii de creştere în care sunt proiecte cu valori mari a fost definitivat şi operaţional abia în anul 2010, când alte programe operaţionale şi alte axe prioritatare erau deja începute, deja proiectele puteau fi depuse, iar noi nu aveam ordinul cheltuielilor eligibile, nu aveam activităţile eligibile finalizate şi aşa mai departe. Ghidul pentru polii de creştere a plecat mai târziu. Având în vedere că totuşi perioada de implementare este 31 iulie 2015, nu s-a plecat pe perioada de programare 2007-2013, s-a plecat din 2010. Deci stăm foarte bine, aş putea spune, în momentul de faţă. Spre deosebire de alţi poli de creştere care au mai multe proiecte prioritare pe Axa prioritară 1 din Programul Operaţional Regional, dar sunt pr oiectede valoari mici, deci sunt proiecte mici, în Polul de Creştere Ploieşti -Prahova sunt proiecte într-adevăr de dezvoltare regională în adevăratul sens al cuvântului, proiecte care au ca obiectiv mobilitatea, fluidizarea traficului înspre şi în Polul de Creştere, dezvoltarea şi susţinerea mediului de afaceri. Noi avem 15 proiecte prioritare care au o finanţare estimată nerambursabilă de 97 de milioane de euro. În momentul de faţă, avem depuse 14 proiecte. Mai avem unul singur de depus care se va depune în curând, este vorba de pasajul de la Mărăşeşti. El este în început ca proces, este în grafic, sunt necesare exproprieri, dar se va depune. În rest, avem la două proiecte semnate contractele de finanţare la care beneficiar este municipiul Ploieşti, sunt în momentul de faţă cinci proiecte cu contractele de finanţare semnate cu beneficiar Consilul Judeţean Prahova şi un proiect care este semnat la Băicoi care şi-au început implementarea. Probleme uzuale care sunt în toată ţara, şi nu numai la polii de creştere, sunt legate de achiziţiile publice care merg foarte greu, nu neapărat din cauza beneficiarilor, ci din cauza sistemului. Pentru a ridica în SEAP documentele pentru achiziţiile publice, ele sunt verificate de ofiţeri de la ANRMAP, ei dau anumite clarificări, din păcate răspunsurile la clarificări se duc la alţi ofiţeri şi este un circuit al hârtiilor. Şi la nivel naţional s-a lucrat şi se lucrează în continuare la măsuri pentru accelerarea acestui proces şi sperăm să meargă din ce în ce mai bine şi să intrăm într-o perioadă foarte dreaptă pentru că nu se poate altfel.

 

R: Nu avem întârzieri pe niciun proiect. Cum reuşim să ne încadrăm în grafic cu toate că am luat startul mai târziu?

 

C. G.: În momentul în care aceste proiecte au fost realizate, există acel grafic de derulare a activităţilor şi în momentul în care s-au făcut proiectarea, graficul execuţiei lucrărilor şi aşa mai departe, am reuşit să ne încadrăm şi cu consultanţii, cu proiectanţii care au făcut proiectele pe polul de creştere. Din toate unităţile administrativ teritoriale care participă la acest proces s-au făcut graficele de activităţi şi am reuşit. Suntem cu unele aproape de limită pentru că nu se poate altfel. Sunt proiecte care necesită un timp mai îndelungat de execuţie a lucrărilor care sunt făcute numai cu anumite persoane. Vorbesc, de exemplu, de Muzeul Ceasului. Pentru reablitarea lui este nevoie de anumiţi constructori, anumite metode, anumite proceduri. Sunt monumente care au un anumit specific şi trebuie realizate într-un anumit fel. În rest, am avut şi sunt probleme pe care sper să le desluşim cât mai repede apropo de Parcul Municial Vest, existând problema litigiului apărut pe o bucaţică de teren- din 52 de hectare aproape un hectar era în litigiu. Pentru acest lucru, pentru un proiect care este de utilitate publică şi era semnat un contract cu finanţare europeană, am stat deja foarte mult din cauza unui ”ciot”.

Să sperăm că acum totul va merge în ritm accelerat. Avem o rezervă de timp la acest proiect până la finalizare, s-a mai reviziuit graficul de activităţi şi atunci intrăm în grafic.

 

R: Suntem pe cale să scăpăm de o mare problemă, cea a liniilor de tramvai, şi ne pregătim să semnăm contractul de finanţare.

 

C. G.: În momentul de faţă, raportul evaluării tehnice financiare este la Autritatea de management la MDRT, la autoritatea de management a POR pentru avizarea acestui raport, apoi urmează vizita precontractuală şi apoi, dacă nu mai sunt clarificări la această vizită, se poate trece la contractul de finanţare care are şi el destui paşi de urmat prin instituţii.

 

R: Există sprijin din partea autorităţilor publice locale?

 

C. G.: Sigur că există sprijin. Aş putea spune că ar trebui şi mai mult sprijin şi acesta probabil ar trebui acordat ŞI autorităţilor publice locale. Mă refer aici la echipele de proiect care ar trebui într-un fel sprijinite ca să poată să îşi desfăşoare activităţile şi din punct de vede financiar, şi logistic şi în primul rând ar trebui să realizeze că trebuie să lucreze în acele echipe. Ei trebuie să reprezinte un tot pentru că unul singur nu poate să rezolve toată problema. De aceea, în echipele de implementare a proiectelor există un manager de proiect, un reprezentant din partea tehnică, financiară, contabilă, juridică, tocmai pentru a rezolva probleme fiecare punctual. Proiectele sunt mari, sunt cu multe probleme, nu sunt proiecte uşoare. Este greu este manageriezi un proiect foarte mare care are foarte multe activităţi, foarte mulţi indicatori de proiect de atins pentru că, după ce se încep lucrările, de atunci începe de fapt greul echipei pentru că trebuie să monitorizeze zi de zi, să vadă cum se îndeplinesc, sunt cererile de rambursare în care trebuie monitorizaţi permanent şi există echipe dedicate proiectului din partea ARD-ului, organismului intermediar, care vin pe evaluare, pe monitorizare, vin cei de la Călăraşi, suntem noi, dar ei trebuie să ştie cel mai bine cum trebuie să meargă proiectul.

 

R: Ce vă motivează pe dvs.?

 

C. G.: Am început din 2000 pe aceste proiecte, am început pe 2008 cu acea strategie pentru Ploieşti şi apoi pentru Polul de Creştere în cadrul primăriei municipiul Ploieşti. Aş putea spune în momentul de faţă că sunt ca nişte copii pe care aş vrea să îi văd crescând şi să îi iau de la şcoală şi să îi văd angajaţi, să fie pe teren.

 

R: Scandal mare privind presuspendarea fondurilor pe POSDRU. Putem indica un vinovat? De ce are România aceste probleme?

 

C. G.: Nu putem să arătăm cu degetul pe nimeni, pentru că întotdeauna adevărul este undeva la mijloc. Legislaţia nu a fost de la început foarte bine pusă la punct din punctul de vedere al regulamentelor euroepene. Probabil că în perioada următoare de programare va merge mult mai bine având în vedere că există un cadru strategic comun şi proiectele vor putea fi finanţate din mai multe fonduri: din FSE, din FEDR. Ele vor trebui integrate. În perioada următoare de programare nu facem numai traininguri sau specializări pe POSDRU. Faci o specializare pentru nişte oameni, se va face o investiţie într-un centru de afaceri care are un anumit specific şi vei face training cu anumite grupuri de persoane care vor putea să lucreze în acel centru care se va reabilita şi ca să ajungem la centrul care se va reabilita sau se va contrui trebuie să avem şi o infrastructură de drum.

Deci, ele sunt legate şi în momentul de faţă la Bruxelles au apărut chiar o scurtcircuitare, un drum mai scurt. Comisia şi Parlamentul au ajuns la concluzia că trebuie să fie şi mai scurt drumul de parcurs pentru a putea să accesezi aceste fonduri europene. Probabil că acest POSDRU a fost foarte bine gândit iniţial, dar din păcate criza a adus la închiderea mai multor întreprinderi mici şi mijlocii, microîntreprinderi, chiar întreprinderi mari. Degeaba faci o specializare pentru nişte oameni care nu pot să îşi găsească un loc de muncă. Nu prea îmi place să dau vina pe criză, dar probabil că aşa s-a întâmplat.

 

R: Se vorbeşte şi despre o lipsă de instruire a personalului pe partea de sistem informatic. Suntem suficient de instruiţi?

 

C. G.: Probabil că unii sunt instruiţi, alţii mai puţin sau alţii care sunt instruiţi nu vor să aplice ceea ce au învăţat. Din păcate toată lumea spune ”pentru banii pe care îi câştig este suficient”. Asta este tagma noastră. Nu se pune aşa problema. Sunt oameni care muncesc în alte state membre şi care au trecut peste aceşti paşi. Toată lumea le spune exemple de bune practici. Nu inventăm noi roata, noi modificăm spiţele şi le aducem la posibilităţile noastre. Există proiecte extraordinare implementate în Europa. În mod normal, trebuie să ai o nevoie şi să îţi găseşti sursa de finanţare. La noi a apărut sursa de finanţare şi am găsit nevoia. De aceea polii de creştere în România au fost pilot în Europa, au fost creaţi la sugetia Comisiei Europene. Am putea spune că este un proiect de succes pentru că suntem singurii care în momentul de faţă avem un plan în care sunt introduse toate proiectele pe toate sursele de finanţare. În momentul de faţă, Planul Integrat de Dezvoltare a Polului de Creştere Ploieşti- Prahova are o listă de proiecte prioritate în număr de 93 care sunt pe obiective strategice, răspund unor obiective strategice şi sectoriale pentru că a fost făcut un plan. Plecarea a fost aşa cum trebuie şi ca atare, în continuare, cu ajutorul Băncii Mondiale se va reactualiza planul integrat de dezvoltare a polilor de creştere.

Se vor face anumite strategii sectoriale care ne vor ajuta la susţinerea reactualizării planului integrat. Vorbesc de un masterplan pe transport care se va face pe cei şapte poli de creştere care va fi un cadru şi pentru celelalte oraşe din România.

Ca şi autorităţile publice locale, şi cele publice centrale au aceleaşi probleme întâmpinate la achiziţiile publice şi tot se tergiversează şi se ajunge cu aceste contracte care trebuie semnate mai târziu decât ar trebui, dar suntem în grafic totuşi.

Admin.A

www.PH-online.ro a fost înfiintat în 2008, ca prim cotidian online al Prahovei. De atunci, publicatia Ph-online.ro se pozitioneaza pe primul  loc in topul celor mai citite ziare online ale Prahovei, conform Trafic.ro, inregistrand peste 1.000.000 de afisari ale stirilor, in fiecare luna.
Daca ai surprins ceva interesant in localitatea ta, trimite-ne povestea insotita de imagini pe adresa de
Contact:
 mail-office sau mail-office