Directorul Direcţiei Silvice Prahova, Dragoş Ciomag, dă, într-un interviu acordat PH-online, sfaturi eco prahovenilor şi vorbeşte despre incidentele din ultima perioadă referitoare la atacurile urşilor, dar şi despre comportamentul neadecvat al oamenilor în raport cu aceste animale.

Reporter: Mai are respect românul pentru fratele său, codrul?

Dragoş Ciomag: Da, mai are, dar nu toţi românii. Vorbim aici despre cei care încă mai au conştiinţă forestieră sau cei care au avut şi încă păstrează un respect pentru codru.

R: Ce suprafaţă totală de pădure are Prahova?

D. C. Are 143.000 de hectare, din care fond forestier proprietate publică de stat mai avem circa 91.000 de hectare. Mai administrăm, de asemenea, pe bază de contract circa 22.000 de hectare fond forestier proprietate privată.

R: Cum stăm la capitolul defrişări ilegale?

D. C. Defrişare în accepţiune tehnică înseamnă să razi toată vegetaţia de pe o suprafaţă. Faptul că sunt furturi sporadice nu înseamnă că suprafaţa s-a defrişat în concret, ci i-a scăzut consistenţa. Există şi fenomenul de defrişare, dar la pădurile private.

Până la ora actuală avem un număr de 784 de contravenţii şi 31 de infracţiuni. Contravenţii la controlul circulaţiei materialului lemnos sunt 20, valoarea amenzilor fiind de 22.160, iar material lemnos confiscat avem 208 metri cubi. Volumnul tăiat ilegal din infracţiuni este de 129 metri cubi şi din contravenţii 821 metri cubi. Numărul contravenţiilor este chiar mai redus faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior.

R: Care sunt localităţile în care apar cu precădere astfel de infracţiuni?

D. C. Probleme pe această direcţie sunt la Ceraşu- Slon, Măgureni, pe raza Ocolului Silvic Câmpina, şi Jugureni, pe raza Ocolului Silvic Vărbila.

R: Ce se poate face pentru reducerea tăierilor ilegale?

D. C. Este nevoie de monitorizare, pază în permanenţă, colaborare cu celelalte organe de control- Jandarmerie, Poliţie...

R: Care sunt datele la capitolul împăduriri?

D. C. Urmează să se facă achiziţia serviciilor de împăduriri pe o suprafaţă de 19 hectare pădure integrare şi mai sunt diferenţe, completări, refacerea calamităţilor... În perioada asta se fac împăduririle, toamna şi primăvara. Pentru primăvară avem în jur de 100 de hectare de integrare la nivelul întregii Direcţii Silvice.

R: Daţi-le un sfat eco prahovenilor.

D. C. Fiecare ploieştean, fiecare prahovean să planteze câte un arbore anual.

R: Care este ”oferta” pe fondul de vânătoare al Prahovei?

D. C. Oferta de animale care pot fi vânate este destul de diversificată. Putem vâna urs, căprior, cerb carpatin, capră neagră, mistreţ.

R: Dacă tot am ajuns la urşi... A fost întreaga nebunie de la Dâmboviţa. Cum s-a ajuns în acea situaţie şi cea a făcut Prahova, mă refer la toate instituţiile din domeniu, pentru a preîntâmpina astfel de probleme?

D. C. Monitorizăm în permanenţă zonele de risc cu jandarmii, cu Poliţia, cu cei de la Salvamont, de la Parcul Natural Bucegi. În teren se plantează hrană complementară- porumb, granule, se creează acele bariere de hrană complementară pentru ca animalele să nu ajungă la liziera pădurii şi implicit la aşezările omeneşti... Monitorizarea este permanentă. De asemenea, s-au luat măsuri de relocare a unor urşi pentru optimizarea fondurilor. Noi gestionăm patru fonduri de vânătoare cu specia urs şi, ca şi o măsură pentru a optimiza numărul de animale, am relocat 11 exemplare de pe fondul Azuga, care era suprapopulat, pe fondul pe care îl gestionăm prin Ocolul Silvic Măneciu.

R: Mai avem acum fonduri suprapopulate?

D. C. A fost Azuga unde, de la un optim de 16 de exemplare aveam undeva la 46 de exemplare. Prin relocare oarecum s-a echilibrat acum.

R: S-a ajuns chiar la solicitarea unor aprobări pentru împuşcarea a trei urşi al căror comportament s-a dovedit a fi agresiv…

D. C. Există această posibilitate de recoltare prin împuşcare şi avem aprobarea de la Ministerul Mediului şi Pădurilor prin Direcţia Biodiversitate pentru recoltarea prin împuşcare a unor urşi.

R: Unul dintre cei trei a ”scăpat”...

D. C. A scăpat, dar este în permanentă monitorizare. Nu au mai fost semnalate incidente, nici reclamaţii în acest sens, dar înainte de măsurile aplicate am avut sesizări de la consiliile locale de la Buşteni şi Azuga şi însoţite de câteva zeci de petiţii ale cetăţenilor, care ne semnalau că animalele coboară în aşezările umane şi pun în pericol viaţa oamenilor. Acesta este motivul pentru care s-au dispus măsurile de relocare a unor urşi şi de recoltare prin împuşcare a altora. Monitorizăm zonele permanent.

R: E o problemă şi în ceea ce priveşte comportamentul oamenilor?

D. C. Da, este. Oamenii, după ce se aşază la o discuţie şi trec de un anume nivel al coniacului, se duc să discute cu ursul… Atunci apar şi incidente nedorite, din păcate.

R: Direcţia Silvică valorifică şi o serie de fructe de pădure. Ce înseamnă anul 2012 în cifre la acest capitol?

D. C. Am avut contracte încheiate cu Austria şi Germania pentru 160 de tone, din care 100 de tone cătină, 50 măceşe, 10 tone de păducel, la preţuri convenabile, respectiv o mie de euro tona la cătină şi câte 550 de euro tona de măceşe şi păducel. Reprezintă o sursă importantă de venit. Veniturile sunt considerabile. Diferenţa între preţul de achiziţie şi cel de valorificare este de 100% ca şi profit. Pentru comerţul intsern nu am avut solicitări. Fabricile există în străinătate, în România au cam dispărut.