Seria interviurilor PH-online continuă azi cu şeful Comisariatului Judeţean pentru Protectia Consumatorilor (CJCP) Prahova, Corneliu Buzu. Mai jos citiţi despre problemele instituţiei, despre tentaţia şpăgii, dar şi despre reclamaţiile ciudate care ajunge pentru rezolvare la CJPC.

Reporter: În ce măsură îşi cunosc românii drepturile ca şi consumatori?

Corneliu Buzu: Eu cred că în perioada asta românii dovedesc faptul că stăpânesc foarte bine drepturile pe care le au şi chiar pot să spun că în foarte multe situaţii ştiu exact ce trebuie să cuprindă o reclamaţie şi o întocmesc aşa cum trebuie. Sunt şi situaţii când sunt reclamaţii neîntemeiate, atunci când exagerează un pic din punctul de vedere al drepturilor pe care le au. În ultimii doi ani, cel puţin, se cunoaşte acest lucru.

R: La ce vă raportaţi când spuneţi că se cunosc aceste drepturi?

C. B. Ca şi număr al reclamaţiilor, ca şi documente pe care le ataşează în spatele reclamaţiei... Vorbesc despre cei care nu se prezintă la ofiţerul de serviciu aici unde i se oferă consultanţă vizavi de documentele pe care trebuie să le ataşeze la o reclamaţie şi până la urmă să le explice până la ce limită sunt drepturile lor.

R: Câte reclamaţii aţi primit de la începutul anului?

C. B. În general CJPC Prahova primeşte în jur de 3.000 de reclamaţii pe an. În aceste condiţii, la momentul acesta sunt în jur de 2.200 de reclamaţii şi sesizări. Din experienţa noastră, ele se înmulţesc un pic în perioada care urmează, cea a sărbătorilor de iarnă, şi atât pe zona comercială, chiar pe domeniul alimentar şi nealimentar, cât şi pe zona turistică.

R: Câte dintre acestea nu sunt întemeiate?

C. B. Într-un procent de 60%-65% întemeiate, comparativ cu procentul la nivel naţional. La nivel naţional, 50% sunt neîntemeiate, 50% sunt întemeiate. Aici cred că este şi aportul elevilor care tot timpul au solicitat, prin diriginţii lor, la ore de dirigenţie, câte un inspector pentru a le explica drepturile. Asta este activitatea începută la noi, la Prahova, cam din 2003. Odată cu olimpiada anuală a protecţiei consumatorilor- Alege, este dreptul tău, se cunosc foarte bine profesorii, cu inspectorii, chiar cu juristul nostru care ţine legătura foarte apropiat cu Inspectoratul Şcolar Judeţean Prahova.

R: Există şi materii care se studiază în şcoală pe acest domeniu sau consideraţi că ar trebui să fie introdusă în şcoală o asemenea disciplină?

C. B. Este greu de spus. Este vorba despre studierea legislaţiei, despre drepturile pe care le au. Există la nivel naţional, la nivel de învăţământ superior, o secţie care se numeşte Protecţia Consumatorilor şi unde predau mai mult specialişti din anumite domenii. Eu pot să vă spun că la ceea ce înseamnă profesia de comisar, inspector sau cum au fost denumiţi de-a lungul timpului, pentru protecţia consumatorilor, este foarte bine ca ei să fie specializaţi pe un anume domeniu pentru că domeniul de activitate, de intervenţie a comisarului pentru a proteja consumatorul cu drepturile lui este pe domenii diferite. Aici sunt alimentare, nealimentare, electrocasnice, maşini, cauciucuri, servicii...

R: Revenind puţin. Câte dintre reclamaţiile primite au fost soluţionate?

C. B. Termenul de rezolvare este de 30 de zile, maxim 45 de zile acolo unde necesită o analiză şi o cercetare mai amănunţită. Cu prioritate sunt soluţionate reclamaţiile pe produse alimentare pentru că nu poţi prelungi termenul de analiză, pentru că este foarte posibil ca atunci când ai ajuns acolo produsul să fie intrat în perioada de expirare, deci ea trebuie analizată foarte rapid. Probabil din cele 2.200 suntem în urmă cu partea de 30 de zile, deci 300 şi ceva de reclamaţii. Sunt situaţii când durează ceva mai mult, acolo unde există reclamaţii pe contracte de credit, reclamaţii pe bănci…

R: Ce domenii sunt vizate cu precădere de reclamaţii?

C. B. La momentul acesta, cu precădere este vizat comerţul cu electrocasnice, produsele nealimentare, servicii. Şi reclamaţiile pe produse alimentare au scăzut considerabil. La fel şi cele pe bănci. A fost o perioadă de boom, când au fost foarte multe reclamaţii. A fost o ordonanţă faimoasă, Ordonanţa 50, care a fost abrogată, după care s-au reglementat problemele. A fost o perioadă în care nu eu răspundeam de activitatea OPC Prahova.

R: În urma amenzilor date în acea perioadă de boom băncilor au fost intentate procese OPC-ului?

C. B. Din ceea ce am discutat cu colegii mei, în perioada respectivă au fost procese verbale încheiate care au fost contestate de operatorii bancari. Au fost câştigate în isntanţă, în sensul anulării sancţiunii şi păstrării măsurii. Toate care au fost contestate la vremea respectivă ca procese verbal de constatare şi contravenţie conform cu Ordonanţa 50 au fost transformate în avertisment în urma atacării în sintanţă, pentru că la momentul acela nu mai aveai temei legal.

R: Care sunt ciudăţeniile pe care le întâlniţi în meserie?

C. B. Sunt oameni care au pretenţii exagerate. Chiar ieri povestea una din colege că a primit o reclamaţie de la cineva vizavi de neevidenţierea pe eticheta legumelor a tuturor elementelor- nu neapărat ce scrie legislaţia, până unde ne dă dreptul să sancţionăm sau să impunem operatorului economic- produsul, ţara de provenienţă. Voia mai mult. Voia informaţii despre solul pe care a fost cultivat. Natura solului, conţinut solului- este o aberaţie. Oamenii cred că au mai multe drepturi şi sunt analize pe care nu le putem face noi. Nu putem face prelevare de probe de pe teritoriul Indiei, acolo unde se cultivă cartoful, să dăm aceste informaţii. Sunt o parte din analize care se fac şi dovedesc că solul respectiv a fost corespunzător pentru cultura respectivă. A mai fost săptămâna trecută în care un domn din Plopeni a venit să ne întrebe ce poate să facă în condiţiile în care a plecat de acasă pentru că îl bate soţia. Ne-a spus că vrea să fie protejat. Nu a fost o reclamaţie depusă. S-a prezentat la secretariat, i s-a explicat că pentru o astfel de problemă trebuie să se prezinte la Poliţie. Sunt totuşi din ce în ce mai puţine, asta este important.

R: Aveţi suficienţi comisari?

C. B. Nu. În primul rând, avem pe echipe de control 12 comisari, în activitate permanentă sunt zece, pentru că trebuie să le mai dăm şi concedii. Activitatea şi volumul de lucru sunt foarte mari, este un judeţ foarte mare şi foarte puternic din punct de vedere economic. Avem doi colegi care au ieşit la pensie şi pe care nu am reuşit să îi înlocuim pentru că nu se pot scoate posturile la concurs. La momentul acesta, cu un număr de 16 inspectori ne-am putea descurca.

R: Încă puţin şi începe Comandamentul de iarnă…

C. B. Comamndamentul de iarnă şi-a dovedit întotdeauna eficienţa pentru că se face o verificare la tot ceea ce înseamnă locuri pregătite pentru sărbătorile de iarnă şi vacanţe înainte de a începe sezonul şi continuăm şi după sezon ca nu cumva produsele alimentare nefolosite în perioada respectivă să nu fie folosite fără ca ele să mai fie într-o stare corespunzătoare. Comandamentul funcţionează din 2003, iar anul acesta nu va fi doar pe Valea Prahovei, ci va fi cuplat cu Braşovul, Sibiul şi Argeşul.

R: Salariile sunt suficient de motivante pentru a nu fi tentaţi comisarii de şpăgile care cu siguranţă li se oferă?

C. B. La capitolul nivel salarial este greu să spun pentru fiecare în parte dacă este sau nu este suficient. Nevoile familiale sunt din ce în ce mai mari, iar fiecare îşi doreşte să trăiască mai bine. Eu cred că din punct de vedere salarial ar trebui ca statul să aibă grijă să aibă oameni care să nu creeze probleme şi ar trebui să aibă grijă să le mărească.