INTERVIU - Marian Fatu, Directorul Garzii Financiare Prahova, despre "spaga", evaziune fiscala si situatia institutiei

Publicat in Interviul saptamanii 18 Octombrie 2012 Actualizat: 18 Octombrie 2012 7382 ori
Google+ WhatsApp
INTERVIU - Marian Fatu, Directorul Garzii Financiare Prahova, despre "spaga", evaziune fiscala si situatia institutiei
INTERVIU - Marian Fatu, Directorul Garzii Financiare Prahova, despre "spaga", evaziune fiscala si situatia institutiei

Şeful Gărzii Financiare Prahova: ”Profesioniştii au loc în toate regimurile politice”

 

Directorul Gărzii Financiare Prahova, Marian Fătu, vorbeşte, într-un interviu acordat PH-online.ro, despre problemele din instituţia pe care o conduce, despre volumul mare de muncă ce trebuie acoperit cu un număr de comisari sub necesar, şi ne spune care este secretul care l-a ajutat să rămână în funcţie, în ciuda schimbărilor politice din ultimii ani.

 

Reporter: Care sunt problemele stringente cu care se confruntă Garda Financiară în momentul acesta?

 

Marian Fătu: Una dintre cele mai importante probleme cu care se confruntă Garda Financiară este reprezentată de achiziţiile şi livrările de mărfuri intracomunitare. Din 15 martie anul acesta, s-a luat măsura ca toate transporturile de mărfuri din spaţiul intracomunitar să fie monitorizate şi chiar sigilate la intrarea în ţară şi desigilate la beneficiarii de produse. Întrucât pe teritoriul judeţului Prahova există retaileri importanţi precum Kaufland sau Lidl, la aceşti agenţi economici aprooape în fiecare zi intră o sută de transporturi de mărfuri, din care 30% sunt considerate marfă cu risc fiscal şi sunt sigilate la intrarea în ţară şi comisarii Gărzii Financiare trebuie să le desigileze atunci când sunt descărcate. Se pare că această acţiune, din estimările pe care le-a făcut Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, a avut ca şi consecinţă sume foarte importante încasate din TVA, respectiv a condus la diminuarea evaziunii fiscale, însă cu siguranţă ocupă un volum foarte mare din activitatea Gărzii Financiare. Întrucât există aceşti retaileri mari şi achiziţiile importante de mărfuri, circa 80%- 85% din activitate este grevată de această acţiune.

Dincolo de această activitate, am încercat ca şi până acum să acţionăm pe domenii sensibile la evaziunea fiscală-produse energetice, produse accizate, cafea, ţigări, zone aglomerate, pe dotarea agenţilor economici cu case de marcat, am încercat să extindem verificările acolo unde la achiziţiile intracomunitare s-au constatat neconcordanţe. Am mers în zonele care comercializează aceste produse venite din spaţiul intracomunitar- la Figoriferul, unde sunt foarte mulţi producători de carne şi comercianţi de produse din carne, în zona Halelor Centrale şi în celelalte pieţe şi Oboare.

 

R: Având în vedere volumul mare de muncă, sunt suficienţi comisarii pe care îi are Garda Financiară Prahova?

 

M. F. Este o problemă şi în acest sens, întrucât în 2011 a fost redus numărul de posturi. La Prahova, a fost redus de la 35 la 29, deci am pierdut şase comisari, care erau cu experienţă, comisari pe care ne bazam. Avem şi nişte posturi libere, neocupate. Schema Gărzii Financiare era de 50 cu personalul auxiliar cu tot şi un astfel de număr ne-ar fi fost util şi aproape suficient să rezolvăm problemele importante la care facem referire acum. Coroborând cele două situaţii, respectiv numărul mic de comisari şi volumul mult mai mare de muncă, sarcini noi- nu am menţionat că pe lângă aceste desigilări şi controale în vămi, au mai apărut activităţi noi de care trebuie să se ocupe Garda Financiară-, situaţia este una dificilă.

Dacă, până la apariţia acestui ordin 406 cu traficul de mărfuri, Garda Financiară rezolva într-un termen de 30 de zile, prevăzut de lege, sesizările de la agenţi economici, instituţii, cetăţeni, în momentul de faţă, avem peste 200 de solicitări de verificare care nu sunt soluţionate deşi a trecut termenul.

 

R: De câţi comisari aveţi nevoie pentru a atinge un număr optim?

 

M. F. Ca să se acopere şi această activitate cu ordinul 406, ar fi nevoie de un număr de 35-36 de comisari. Prefectura a făcut solicitare la ANAF pentru suplimentarea numărului de comisari cu şase. Nu am primit. Încă aşteptăm. În momentul de faţă avem 24 de comisari, plus un jurist şi doi referenţi.

 

R: Maşini şi combustibil aveţi? Alte instituţii se confruntă cu probleme în acest sens.

 

M. F. Maşini există. Până în momentul de faţă nu au fost probleme nici în privinţa combustibilului şi sper să nu fie nici de acum înainte.

 

R: Ce spun cifrele din bilanţul pe primele nouă luni ale anului? Unde sunt creşteri, unde sunt scăderi…

 

 

M. F. Au fost un număr de 5.208 desigilări din 15 martie şi până acum- în şase luni de zile. Deci, aproape o mie de desigilări de lună, o medie de 30 de desigilări pe zi. Dincolo de această activitate, au mai fost şi alte rezultate. S-au întocmit în primele nouă luni, un număr de 60 de sesizări penale cu un prejudiciu estimat de 53 de milioane lei noi din evaziune fiscală, acesta fiind un capitol la care am menţinut trendul faţă de anii anteriori şi nu am înregistrat scăderi, dar în schimb au fost scăderi la alte capitole. La amenzile pe care le-am aplicat- au fost 270 de amenzi cu o valoare de 644.000 lei. De asemenea, au fost 37 de situaţii în care am suspendat activitatea agenţilor economici pentru nedotare cu case de marcat şi am avut un număr de nouă măsuri asiguratorii cu o valoare de 7,4 milioane de lei.

 

R: Care a fost cel mai important caz de evaziune fiscală din Prahova anul acesta şi la cât s-a ridicat prejudiciul?

 

M. F. A fost un dosar care tocmai s-a încheiat în luna octombrie şi a fost predat organelor de urmărire penală şi prejudiciul a fost undeva la zece milioane de lei, deci 2,5 milioane de euro. Era vorba despre evaziune cu produse de panificaţie- achiziţie de grâu.

 

R: Sunt comisarii suficient de bine plătiţi pentru a nu fi tentaţi să ia şapgă?

 

M. F. În comparaţie cu celelalte instituţii bugetare, salariile sunt mai la comisarii Gărzii Financiare. Probabil că niciodată nu ar fi suficent de mari, dar, având în vedere că sunt salarii bune faţă de celelalte instituţii bugetare, eu cred că este un salariu care poate să îi permită unui comisar să îşi desfăşoară în bune condiţii activitatea.

 

R: Aţi încuraja un tânăr să vină în sistem?

 

M. F. Sigur că da. Pentru tineri cred că este o activitate cât se poate de corectă. La început, ar pleca de la peste 1.500 de lei, în condiţiile în care un medic sau un profesor are la jumătate, poate.

 

R: Câte cazuri de sesizări/plângeri au fost înregistrate anul acesta cu privire la şpaga luată sau cerută de comisarii Garzii Financiare Prahova?

 

M. F. Nici anul acesta, nici anul trecut nu au fost astfel de sesizări. De fapt, din 2002, când au fost nişte situaţii, la Garda Financiară nu au fost niciun fel de acuze de acest gen.

 

R: Din experienţa dvs, care sunt cele mai noi sau cele mai folosite metode pe care le folosesc agenţii economici pentru a fenta statul?

 

M. F. Cei mai mulţi încearcă să eludeze plata TVA-ului şi întocmesc fel de fel de facturi fictive de vânzare a diferitelor produse pentru încasarea TVA-ului, intră în relaţie cu diferite societăţi comerciale care îşi înregistrează obligaţiile de plată, dar ulterior nu le mai achită şi dispar şi acum, cel mai important factor, tocmai de aceea şi măsura aceasta a monitorizării mărfurilor din spaţiul intracomunitar, este încercarea de a ocoli plata TVA-ului. Problema privind eludarea TVA-ului este ceea ce se practică cel mai mult. În continuare încearcă să se falsifice o serie de produse petroliere pentru ocolirea plăţii accizelor la aceste produse petroliere, inventează diferite tipuri de produse care nu sunt purtătoare de accize, dar componenţa lor intră în produse purtătoare de accize şi de multe ori încearcă şi în acest fel să ocolească plata accizelor.

 

R: Nu aţi spus nimic de evaziunea pe segmentul produselor petroliere. Cum stau lucrurile în privinţa aceasta?

 

M. F. La evaziunea pe produse petroliere ne place să credem că în ultima perioadă a mai fost diminuată. Chiar şi datele spun acelaşi lucru, că este diminuată. Dacă în anii trecuţi principalele noastre constatări erau pe evaziune referitoare la sustragerea la plata accizelor, de data aceasta am constatat că nu mai au aceeaşi valoare. Deci a scăzut cea pe produse petroliere şi a crescut cea pe legume, fructe, carne, cereale, produse din carne, în general produse alimentare şi piaţa materialelor de construcţii a început să aibă creşteri în domeniul evaziunii fiscale.

 

R: Unde se situează Prahova din punctul de vedere al rezultatelor, comparativ cu alte judeţe?

 

M. F. Comparativ cu alte judeţe cred că stăm foarte bine. Sunt capitole, cum ar fi dosarele penale cu prejudiciu constatat, la care suntem în primele tei judeţe şi alte capitole la care stăm bine, dar nu la fel de bine cum am stat, pentru că alte judeţe nu au aşa de multă activitate pe acest ordin de monitorizare 406. Nu în toate judeţele există un volum aşa de mare de achiziţii.

 

R: Conduceţi de mulţi ani Garda Financiară. Cum aţi rezistat în faţa atâtor schimbări pe plan politic?

 

M. F. Am condus Garda Financiară Prahova în perioada 1997-2005 şi apoi din 2009 până în prezent. Cred că profesioniştii îşi au loc în toate regimurile politice şi că am experienţă pentru a putea face faţă solicitărilor.

Admin.A

www.PH-online.ro a fost înfiintat în 2008, ca prim cotidian online al Prahovei. De atunci, publicatia Ph-online.ro se pozitioneaza pe primul  loc in topul celor mai citite ziare online ale Prahovei, conform Trafic.ro, inregistrand peste 1.000.000 de afisari ale stirilor, in fiecare luna.
Daca ai surprins ceva interesant in localitatea ta, trimite-ne povestea insotita de imagini pe adresa de
Contact:
 mail-office 

Acest site foloseste cookie. Navigand in continuare, va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor.