Centrul cultural al comunei Barcanesti a primit o efigie a domnitorului Mihai Viteazul din partea Societatii Cultural-Istorice "Mihai Viteazul" Ploiesti, placheta fiind asezata la intrarea in Centrul cu acelasi nume.
Legatura dintre domnitor si numele comunei prahovene
Legenda spune ca voievodul intregitor avea vornicul pe bania Munteniei din acest loc. Numele lui era Barcan, de unde si denumirea celui mai important sat al comunei.
Donatia SMV face parte din programul Centenar, anul acesta aniversandu-se 100 ani de la semnarea Tratatului de la Trianon între Puterile Aliate învingătoare în Primul Război Mondial şi Ungaria.
Despre Tratatul de la Trianon
Actul Marii Uniri a românilor a fost recunoscut de Conferinţa de Pace de la Paris, fiind parafat prin Tratatul de la Trianon din 4 iunie 1920. Una dintre cele mai discutate probleme a fost cea a încheierii tratatului cu Ungaria. După instaurarea Republicii Ungare a Sfaturilor (de factură bolșevică), noile autorități, în pofida armistițiului de la Belgrad, au întărit armata, au decretat mobilizarea și au atacat România în două rânduri. Ar trebui spus aici, că o mare parte de vină în declanşarea conflictului româno-ungar o poartă ca de cele mai multe ori în istorie Marile Puteri, mai precis, Consiliul Miniştrilor de Externe. Mai întâi, fiindcă ţara noastră nu a fost invitată la negocierea armistiţiului de la Belgrad, unde s-a hotărât linia de demarcaţie dintre România şi Ungaria. Iar în al doilea rând, pentru că această linie de demarcaţie a fost o adevărată sursă de conflict şi tensiune. Ea a alimentat speranţele revizioniştilor maghiari, în vederea menţinerii unei părţi cât mai mari din teritoriile încorporate în trecut de Ungaria. Guvernul de la Budapesta nu recunoștea actul unirii Transilvaniei cu România. Trupele bolșevice au atacat la 16 aprilie 1919 armata română, aflată în zona Munților Apuseni. Atacul a fost respins iar la 1 mai armata noastră s-a oprit la granița prevăzută în Convenția cu Antanta din august 1916. La 20 iulie 1919 guvernul de la Budapesta a atacat din nou. De această dată riposta a fost și mai energică, încheindu-se cu ocuparea Budapestei pe 4 august 1919, în urma căreia guvernul comunist a fost înlăturat. După înfrângerea bolșevicilor, armata română s-a implicat fără rezerve în efortul de redresare a vieții economice din Ungaria. Chiar și autoritățile maghiare au relevat acest lucru.
Tratatul de la Trianon a fost semnat din partea României de dr. Ion Cantacuzino și Nicolae Titulescu. Tratatul de pace de la Trianon prevedea la articolul 45: Ungaria renunţă, în ceea ce o priveşte, în favoarea României, la toate drepturile şi titlurile asupra teritoriilor fostei monarhii austro-ungare situate dincolo de fruntariile Ungariei, astfel cum sunt fixate la art. 27 partea II (Fruntariile Ungariei) şi recunoscute prin prezentul Tratat sau prin orice alte Tratate încheiate în scop de a regulariza afacerile actuale, ca făcând parte din România”. La art. 74 se preciza: „Ungaria declară de pe acum că recunoaşte şi primeşte fruntariile Austriei, Bulgariei, Greciei, Poloniei, României, Statului Sârbo-Croato-Sloven şi ale Statului Ceho-Slovac, astfel precum aceste fruntarii vor fi fixate de către principalele Puteri Aliate şi Asociate”.