Am aflat, cu stupefacție și indignare, că Executivul persistă în acțiunile sale de distrugere conștientă a sistemului sanitar românesc și, pe cale de consecință, a sănătății românilor. Numai în săptămâna care s-a încheiat am avut două vești care să îmi reconfirme această convingere:
Prima, vine de la domnul dr. Dan Zaharescu, director executiv al Asociației Române a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM), care afirmă- cum era, de altfel, de așteptat!, că industria de medicamente nu poate susține noul mecanism clawback, în fapt- o nouă taxă impusă de Guvern, calculată pe baza diferenței dintre bugetul derizoriu alocat de autorități și consumul efectiv de medicamente.
Așa cum probabil știți (nu aveți cum să nu știți pentru că sumele au fost repetate de sute de ori în mass-media, doar- doar cineva va catadicsi să țină cont de ele!), această diferență a atins un miliard de lei anul trecut și se îndreaptă, vertiginos, spre 1,5 miliarde în acest an!

A doua- și poate cea mai gravă știre- este că, până în martie 2012, guvernul va limita asistența medicală socială și va impune asigurări suplimentare la unele servicii. Mai mult, executivul își menține și intenția de a revizui prețurile de decontare a medicamentelor precum și angajamentul de a revizui lista medicamentelor compensate sau eliberate gratuit, pentru a diminua numărul acestora și a le înlocui pe cele rămase cu produse mai ieftine!
Ce să mai limiteze, doamnelor și domnilor? Și de unde să mai plătească românii ”asigurări suplimentare”? Și cât mai poate fi ajustată- cantitativ și calitativ- lista medicamentelor compensate și a celor eliberate gratuit?

Ca de obicei în astfel de situații, ca să ”se scoată”, domnul Boc invocă documente semnate cu FMI, omițând să precizeze că nu FMI a cerut să înlocuim o aspirină cu alta și nici nu ne-a tăiat paracetamolul de pe listă!
FMI ne-a cerut încadrarea într-un anumit deficit! Cum, însă, guvernul nu s-a priceput să găsească soluții economice și nici nu a dorit să le aplice pe cele propuse de opoziție, a făcut și face singurul lucru pe care știe să îl facă: TAIE: spitale, posturi, salarii, medicamente din liste...

Nu FMI, ci EMIL BOC a oferit astfel de soluții ”geniale”, de care este și foarte mândru: “Vom stabili un pachet revizuit de beneficii asigurate de guvern pentru a exclude acoperirea serviciilor de sănătate neesențiale și costisitoare, care urmează să fie aplicat anul viitor cu asistența tehnică a Băncii Mondiale. Serviciile excedentare vor fi furnizate cu asigurări suplimentare, inclusiv asigurări private".

Neesențial, costisitor, îngrozitor, incompetent, incoerent politic, antiromânesc și josnic este guvernul dumneavoastră, domnule Boc!
Nu Banca Mondială trebuie să ne spună dacă a-ți aduce pe lume copilul, a-ți face o coroană dentară sau a-ți scoate apendicele este și unul excedentar sau doar costisitor spre prohibitiv, cum, oricum, a ajuns să fie pentru românul de rând!
Pentru astfel de evaluări există organizații profesionale, exisă o.n.g.- uri, există specialiști aici, în țară, în România independentă, suverană și europenă, nu pașalâc și nici colonie femeistă ori a B.M.!
Sau poate știți dumneavoastră altceva și nouă nu ne spuneți?!

Singura veste bună venită dinspre guvern, care merită cu adevărat a fi salutată, este demiterea prin sinucidere politică a Părintelui Partidului Albă- ca-Zăpada, sociologul- consilier Lăzăroiu.

Cu această fericită ocazie, am mai aflat niște lucruri: că cel ajuns ministru fără vreo legătură cu munca și mai ales cu protecția socială și fără susținerea greilor democrați, nici măcar nu ar fi lucrat ”cu normă întreagă la Guvern” ...

Pe cale de consecință, cei împinși la guvernare, în același mod, fără susținerea poporului român, ar fi normal să elibereze Palatul Victoria!

Avem nevoie de un guvern cu normă întreagă pentru România.