Discuţie scurtă şi stupefiantă cu primarul Andrei Volosevici, nemulţumit că a ajuns subiect de bancuri şi că bancurile sunt subiect de ştire pe PHonline.ro. Lui Volosevici i se pare nepotrivit că am amestecat instituţia în asta şi mi-a recomandat (de fapt ne-a recomandat, mie şi entităţilor din spatele meu), să plec în Germania dacă vreau primărie ca în Germania!
Întâi de toate: mă râcâie narcisismul primarului. Omul ăsta nu crede în ruptul capului că, dacă e criticat pe PHonline.ro, e din cauză că face prost ce ar trebui să facă bine. Nu, tată! Eu, Bogdan Stoica, sunt îndrăgostit de el şi de prestaţiile lui publice. Din păcate, nişte forţe mă plătesc să-l fac de căcat cum îl prind la cotitură...
Dacă n-aş fi fascinat de comportamentul ăsta, m-aş enerva. Nu e mişto, spuneţi şi voi? A ţipat nevasta la tine că te beşi? Clar, are pe altul! Te face şeful cu ou şi cu oţet că ai întârziat cu o lucrare? E un prost, cu tot neamul lui! Copilul nu-ţi spune că a luat un 4, de teamă că-l baţi? E un mincinos, ca mă-sa şi boarfa aia de soacră-ta!
Cât despre îndemnul lui Volo de a pleca în Germania... ce să spun. Că m-aş duce, dar mă simt foarte bine aici, în oraşul meu? Că sunt în presă de când se juca el, licean, cu sânii vreunei minore, în recreaţie? Că, spre deosebire de el, sunt la al patrulea primar, pe când el e la primul mandat?
Sigur, aş putea să fiu rău... Să folosesc afirmaţia lui Andrei Volosevici ca temă a întrebărilor către liderii PDL pe următorii 3 ani: aşadar, nu vom trăi niciodată ca în Germania? România va rămâne aşa mereu, portocalie în afirmaţii, dar gri în realitate? Iar dacă vreau ca fiica mea să trăiască ca în Germania, chiar trebuie să plec cu ea acolo?
Pe fond, primarul Andrei Volosevici nu pricepe două lucruri: 1. toate faptele bune pe care le face sunt în fişa postului de primar şi nu trebuie pupat în cur pentru ele 2. am dreptul să critic toate tâmpeniile făcute, atâta timp cât se petrec pe banii mei, de contribuabil.
Pentru conformitate, bancurile care au provocat ieşirea nervoasă sunt aici: Au aparut primele bancuri cu Andrei Volosevici