Despre eşecul indigen "Colectiv" al tinerilor români

Publicat in Raul Petrescu de catre Raul Petrescu 19 Noiembrie 2015 Actualizat: 19 Noiembrie 2015 1116 ori
Google+ WhatsApp
Despre eşecul indigen "Colectiv" al tinerilor români
Despre eşecul indigen "Colectiv" al tinerilor români

Acum cateva zile am fost in vizita la parintii mei in cartierul ploiestean " Paltinis " in care am locuit  aproape douazeci si opt de ani.Inainte de a urca la etajul patru al blocului in care locuiesc, m-am intalnit cu un prieten din copilarie si adolescenta, fost coleg de scoala generala si liceu,Catalin, poreclit Uscatu'.

Un tip istet, care insa, in opinia mea, nu si-a valorificat potentialul pe masura abilitatilor sale si inca se cauta pe sine insusi. A fost plecat in cateva randuri din tara cu joburi sezoniere, insa de trei ani a refuzat sa mai plece, lucrand actualmente la o companie multinationala cu sediul in Franta,unde are un salariu "fabulos" de 1300 RON in regim full-time. Si de aici s-a dezvoltat discutia noastra!!Il intreb ce mai fac prietenii nostri din copilarie, nu mai vedeam pe nimeni " pe afara" asa cum ne placea noua sa spunem.Il intreb de " Dinte " sau Emil, vecinul de la parterul blocului cu magazin de langa noi si imi spune ca e in Anglia unde castiga 1300 de lire sterline lunar. Stiam de " Dinte " ca a fost si el prin Cipru unde a lucrat,de  asemenea, sezonier, dar nu stiam ca a luat iar calea strainatatii! Dupa aceea, il intreb de Alex, " Soarece" cum ii spuneam noi, chiar vecinul de pe scara mea de la parter, cu care ma intalnisem chiar acum cateva luni.

Aflu, uluit, ca si el e in Anglia, dupa ce a fost dat afara de la firma romaneasca la care lucra din cauza  restructurarii postului sau. Deja incepusem sa incerc un sentiment platonic de nostalgie facand o paralela profunda intre copilaria noastra si contemporaneitatea crunta. Apoi intreb de Dani, poreclit " Chelie ", cu a carui sora fusesem chiar coleg de clasa. Catalin imi raspunde ca e sofer de tir in Belgia,iar starea mea
de uimire, dar si de tristete, se intetea. Stiam de Dani ca nu e un eminent, dar stiam ca lucreaza la firma de alpinism utilitar al altui prieten de-al nostru din copilarie.Tot ca sofer de tir aflu ca lucreaza si Yoggy de care stiam insa ca a mostenit talentul de sofer de la tatal sau.Sase saptamani afara, doua acasa in concediu.

Il intreb apoi pe Catalin de Dragos, poreclit de noi " Isaura " si imi spune ca a luat si el calea Angliei. Ce-i drept, vazusem niste poze cu el si sotia lui recent pe Facebook si banuiam ca e plecat si el, dar abia  acum a venit confirmarea.Vecinul lui Dragos de la etajul 3, Andrei, poreclit de noi, impielitatii copii, "Duduila" cu care ma intalnisem acum cateva saptamani in oras, este si el plecat in Regatul Unit, in  Southampton, alaturi de prietena lui Flori, asistenta medicala fara serviciu in Romania, dar platita cu 2500 de lire sterline in Anglia.La ei au tras si " Soarece " si " Nebunel ", un alt prieten din superba copilarie care, la nici 25 de ani a incercat si aventura scotiana. Vorbeam cu Catalin si nu-mi venea sa cred, simteam o stare angoasanta, un gol interior, cum nazuintele unei generatii s-au dus pe apa sambatei. Ma uitam in jur in acel moment si vedeam o prapastie uriasa, un vacuum metafizic si ideatic.

Ma gandesc ca poate eu si Catalin nu suntem ultimii mohicani pe taramul natal, cel "de la bloc",si continui sa-l intreb si de alti prieteni juvenili, asa cum este Marius, zis " Bamse ", de care stiam ca a facut niste cursuri in aceeasi eterna Anglie, dar se intorsese in tara. Aflu cu stupoare ca e antrenor de fotbal in Anglia si nu mai vrea sa se intoarca in tara!!!Quelle horreure!Un alt prieten, Ascanio, vecin de bloc cu mine e si el plecat pe un vas de croaziera alaturi de sotia lui, iar acest lucru imi este confirmat de Catalin. Vine rar acasa, o data la un an, uneori chiar un an si jumatate.

Pe cand eram copii si fiecare isi proiecta, in zari, un viitor mirobolant, nimeni nu-si imagina ca societatea romaneasca le va curma aripile acestor tineri si nu le va da nicio sansa de a-si valorifica potentialul in propria lor tara!Nimeni nu s-ar fi gandit ca universul idilic al unor copii va fi spulberat,peste ani, de o clasa politica meschina si egolatra care a avut in centrul activitatii sale doar satisfacerea intereselor personale sau de grup.Batand mingea pe bitumul aspru si folosind pe post de poarta de fotbal bara de batut covoare, fiecare dintre noi privea, peste ani, si visa la un viitor maret.Dar timpul a trecut, iar oportunitatile pentru acesti tineri au intarziat sa apara.Nici macar educatia solida nu a putut reprezenta
garantul unei sanse pentru ei.O generatie esuata din cauza unui sistem ticalosit, care a pus educatia pe  ultimul loc, alaturi de sanatate, in ceea ce inseamna politicile publice, un sistem bazat pe pseudo-valori precum nepotismul, adularea sefului,calcarea in picioare a meritocratiei si a egalitarismului de sanse.

Esecul " colectiv " al unei generatii care nu si-a putut asigura un trai decent pe plaiurile natale  poate fi extrapolat la esecul unei natiuni care nu reuseste sa se regaseasca in ultimii 25 de ani, fiind guvernata de lasitate, impostura, complacere, prozaism, dualitate si compromis.Nutresc speranta ca un sfert de veac de mediocritate si batjocura este suficient pentru drama acestui popor care refuza sa-si joace destinul, fie el si unul marunt, dar in mod voluntar.Iar tragedia colectiva fara margini de acum cateva saptamani din acel club blestemat pare a fi in acord cu esecul colectiv al unor generatii ce pareau promitatoare la un  moment dat, dar au esuat lamentabil din ratiuni ce vor fi fost, in timp, obiectul de studiu al istoricilor.

loading...
loading...