Administrarea Pandemiei sau Guvernul lui Dănilă Prepeleac

Publicat in Ion Cristoiu de catre Ion Cristoiu 21 Mai 2020 1102 ori
Google+ WhatsApp
Administrarea Pandemiei sau Guvernul lui Dănilă Prepeleac
Administrarea Pandemiei sau Guvernul lui Dănilă Prepeleac

Luni, 18 mai 2020, starea de alertă era reglementată în România de două legi care se băteau cap în cap:
Ordonanța de urgență nr. 68/2020 pentru modificarea și completarea unor acte normative cu incidență în domeniul managementului situațiilor de urgență și al protecției civile (publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 391 din 14 mai 2020. În vigoare de la 14 mai 2020), adoptată în ședința de guvern din seara lui 14 mai 2020 și Legea nr. 55 din 15 mai 2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de Covid-19 (publicată în Monitorul Oficial nr. 396 din 15 mai 2020), adoptată de parlamentul României în 14 mai 2020 și promulgată de președinte în 15 mai 2020.

Pentru a ieși din impas Guvernul a optat pentru o variantă gen Dănilă Prepeleac. A lăsat ambele legi în vigoare (n-a dat OUG de anulare a OUG de joi spre vineri) și a ales din fiecare ce i-a convenit. Din Legea aprobată de Parlament, justificare juridică a amenzilor, și din OUG, șefia Departamentului pentru situații de urgență atribuită lui Ludovic Orban.

Pentru ca balamucul să fie total, într-o ședință de Guvern extraordinară s-a decretat o nouă stare de alertă. Cea de joi spre vineri s-a încheiat luni dimineața, astfel că în decurs de nici o săptămînă, România a avut succesiv două stări de alertă. Situația, unică în felul ei în postdecembrism, și-a avut cauza în întîrzierea cu care Guvernul a trimis Parlamentului proiectul de lege privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de Covid-19. Deși Parlamentul s-a dat peste cap, nu s-a reușit ca legea să fie promulgată decît vineri dimineața. Asta a făcut ca starea de alertă potrivit OUG să fie o stare de luat la mișto a autorităților de către românii care și-au dat seama că nu pot fi amendați dacă încalcă restricțiile.

Nu e singura bîlbîială din timpul Crizei de Coronavirus.
Politologul clujean Ionuț Apahideanu a publicat pe Facebook un inventar al bîlbelor comise de Guvern în administrarea Pandemiei sub titlul „Antologia bâlbelor, contradicțiilor și știrilor false emise pe perioada pandemiei de chiar autoritățile române”. Din știrea publicată pe cristoiublog.ro despre această inițiativă, trecută sub tăcere de Presa Miluită, trebuie reținut despre autor:

„El își publică toate materialele, bine documentate și argumentate, doar pe pagina de Facebook.
Spune despre sine că este un simplu cetățean care nu vrea publicitate și reacționează «ceva mai virulent» cînd simte că se aduce atingere libertății lui, așa cum se întîmplă acum.
În 201?-2015, a făcut studii la Școala Doctorală de Științe Politice la Universitatea București.”

Postarea lui Ionuț Apahideanu ar fi dat lui Gogol satisfacția de a găsi și în România democratică nu numai în Rusia țaristă fapte comice de a gata, create de o birocrație căreia îi pute scaunul de sub fund de atîta prostie. Iată cîteva exemple, desprinse de mine din textul tînărului clujean:

„1 martie. Începe să fie difuzat intens, la televiziuni și pe platformele sociale, infograficul Grupului de Comunicare Strategică, care recomandă: «Folosiți masca de protecție numai dacă suspectați că sînteți răcit sau sînteți în apropierea unor oameni bolnavi». Două luni și jumătate mai tîrziu, portul măștii în spații publice închise devine obligatoriu prin lege.2 aprilie. GCS anunță pentru județul Caraș-Severin 13 cazuri de persoane depistate pozitiv, din care s-au vindecat și au fost externate… 23.4 aprilie. GCS anunță un total de 141 morți. În scurt timp, INSP corectează informația: cazul 137, al unei bătrâne de 82 de ani din Galați, de fapt nu decedase.17 aprilie. GCS prezintă decesul nr. 402: femeie de 84 ani, din Vrancea, testată pozitiv pe 11 aprilie, decedată pe 17 aprilie, se internează la spital pe… 23 aprilie.Iași, tot luna aprilie: în interval de 17 zile, o infirmieră este testată de patru ori (toate testele fiind moleculare). Rezultatele testelor, în ordine: negativ, pozitiv, negativ, pozitiv.4-7 mai. Iohannis vs. Vela vs. Orban cu privire la deplasările în afara localității după 15 mai:
– Klaus Iohannis (4 mai): «Deplasările, în esență, vor fi restricționate pentru plecările din localități cu excepția situațiilor de serviciu, medicale, sporturi individuale, mersul cu bicicleta»;
– Marcel Vela (6 mai, video pe pagina FB): deplasările în afara localității se vor putea face «fără a ţine cont de limita de municipiu sau de judeţ»;
– Ludovic Orban (7 mai): «Suntem într-o analiză, există mai multe variante […] Suntem într-o analiză a acestor motive de părăsire a localității. Cînd vom lua o decizie o vom anunța».”

Vineri, 15 mai 2020, la interviurile de la cristoiuTv l-am avut interlocutor pe Kelemen Hunor, președintele UDMR. UDMR-iștii sînt un exemplu de politicieni dedicați lucrului bine făcut. Era de așteptat ca împreună cu domnia sa să abordăm bizareria celor două legi. Deși nu numai Ludovic Orban, dar chiar și președintele ne anunțau cu două săptămîni în urmă că la încheierea celei de a doua stări de urgență nu va mai fi instituită o prelungire, și prin urmare sînt deja pregătite legile și măsurile stării de alertă, Guvernul a trimis proiectul de lege la Parlament nepermis de tîrziu, astfel că practic Legea, deși adoptată în procedură de urgență, n-a putut intra în vigoare în noaptea de 14 spre 15 mai 2020, cînd se încheia starea de urgență. Prin urmare a fost nevoie de adoptarea în viteză a unei OUG pe temeiul căreia să se poată institui de către Comitet starea de alertă. S-a ajuns pînă acolo că, așa cum arăta Kelemen Hunor, mai era puțin timp pînă la ora 24, întreaga țară aștepta să vadă ce poate face a doua zi și măsurile stării de alertă nu fuseseră adoptate.

Despre motivele acestor bîlbîieli am avut cu Kelemen Hunor această discuție:

Ion Cristoiu: Guvernul are în față, la ora actuală, trei programe. Unul este cel de ieșire din criză. Credeți că trebuiau să-l anunțe etapizat, cum au făcut în alte țări, că deocamdată au anunțat numai de 15 mai. Adică noi să știm: în 15 mai se deschid, nu știu, magazinele, în 30 mai, terasele. Adică, în alte țări s-a prezentat programul și chiar s-a prezentat Parlamentului. Noi de ce nu avem etape?
Kelemen Hunor: Și s-au prezentat și propunerile și gîndirea economică. Eu cred că da. Și aici iar vorbim despre esența politicii de a da speranță, dar dacă nu știi ce faci azi, nu știi ce faci mîine, ce să spui oamenilor că vei face peste două săptămîni? Peste o lună de zile. Cînd tu, acum o săptămînă, încă nu știai dacă luni vei da un proiect de lege, vei da o Ordonanță de urgență pentru a reglementa starea de alertă. Ai dat în ultima clipă, după care ai venit peste legea aprobată în Parlament cu o Ordonanță de urgență. Nici ei nu știu ce să facă. Nu știu ce să spună oamenilor.Ion Cristoiu: Domnule Kelemen Hunor, era 12 fără 5 și românii nu știau ce vor face mîine. Oamenii voiau să-și facă un plan pentru a doua zi.
Kelemen Hunor: Eu, la ora 11.00, am renunțat să mai urmăresc ce se va întîmpla. Am mai citit un pic, am adormit, dimineață m-am trezit și am văzut că sînt regulă. Dar nu se poate să stai pînă la 12 fără cinci minute.Ion Cristoiu: Domnule Kelemen Hunor, eu știu viața politică de 30 de ani, o știți și dumneavoastră, ceva este în neregulă. Actualul guvern este alcătuit din două partide: PNL și PDL, care au fost la guvernare. Între noi fie vorba, nu poți să spui că este USR sau CDR-ul din ’96, mai țineți minte? Cum vă explicați, totuși, aceste bîlbe de administrare a țării, la un guvern alcătuit din două partide care au fost la guvernare, au fost și în funcții administrative. Nu poți să spui că sînt veniți, hai să spunem ca Guvernul Cioloș, am înțeles, erau oameni care nu mai exersaseră niciodată administrația, nici locală, nici centrală. Cum vă explicați?
Kelemen Hunor: Bun, dacă facem o comparație între vechiul PNL și vechiul PDL și noua formațiune numită PNL e o diferență uriașă. E adevărat, Ludovic Orban a fost ministru, a fost viceprimar general, are o experiență administrativă, dar nu știu dacă are și talentul, pregătirea necesară pentru a fi prim ministru într-o situație de criză. Ceilalți miniștri, nu vă supărați, dar n-au, acum învață, ce-au învățat din noiembrie, dar am dubii. Nu vreau să critic guvernul permanent.
Dar se vede că lipsește experiența, experiența lor este foarte, foarte puțină în administrația centrală.

Interviul s-a terminat. După asta mi-am dat seama c-ar fi trebuit să-l întreb pe Kelemen Hunor dacă n-ar trebui noi, românii, să facem o lege prin care să se impună la promovarea cuiva într-un post de ministru, criteriul unui stagiu de activitate în administrație. Dacă nu centrală, măcar locală.
N-am pus această întrebare pe parcursul interviului.
O pun acum.

Ion Cristoiu,

www.cristoiublog.ro 

Acest site foloseste cookie. Navigand in continuare, va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor.