România deţine următoarele resurse minerale disponibile şi aflate în exploatare:

Săruri haloide, în total, resurse de 33 miliarde de tone. Activitatea de exploatare este realizată în totalitate de stat.

Opt zăcăminte de săruri de potasiu neexploatate cu rezerve de 51 milioane de tone.

Sare gemă: avem 23 de zăcăminte cu 12 milioane de tone posibil de exploatat.

Există zece licenţe de concesiune pentru exploatare negociate şi încheiate pentru zăcăminte cu rezerve de 2 miliarde de tone.

La capitolul minerale nemetalifere, activitatea de exploatare este în totalitate privată. Avem resurse de 224 milioane de tone, din care două substanţe cu pondere importantă: gipsul şi feldspatul.

Resurse de gips: 32 zăcăminte de 200 milioane de tone, din care 20 zăcăminte în exploatare cu rezerve de 113 milioane de tone.

Resurse feldspat: 15 zăcăminte de 23 milioane de tone, din care patru zăcăminte în exploatare cu rezerve de 2 milioane de tone. Restul de 11 zăcăminte, cu rezerve de 20 milioane de tone, vor putea fi exploatate după reluarea şi aprofundarea cercetării gelogice şi tehnico-miniere.

Există 25 de licenţe de concesiune pentru exploatare negociate şi încheiate.

Roci utile: Resurse: 10 miliarde tone şi 1,3 miliarde metri cubi. Este un grup alcătuit din 53 de substanţe. Este posibil de exploatat 8 miliarde tone şi 1,2 miliarde metri cubi. Există 585 licenţe de concesiune pentru exploatare.

Roci ornamentale: 73 de zăcăminte, din care:

Marmură: 25 zăcăminte cu 37 milioane metri cubi, din care rezervă exploatabilă de 15 milioane metri cubi în 16 zăcăminte;

Calcar ornamental: 40 zăcăminte cu 58 milioane metri cubi, din care rezervă exploatabilă de 13 milioane metri cubi în 15 zăcăminte;

Travertin: trei zăcăminte cu rezerve de un milion metri cubi;

Granit ornamental: trei zăcăminte cu rezerve de un milion metri cubi;

Gresie ornamentală: două zăcăminte cu rezerve de 0,37 milioane metri cubi.

Zăcămintele cu substanţe minerale utile utilizabile în construcţii, activitatea de exploatare este în proporţie de peste 95% privată.

Andezit industrial şi de construcţii: 87 zăcăminte cu 746 milioane tone, din care 42 zăcăminte în exploatare cu rezerve de 386 milioane tone şi 45 zăcăminte neexploatate cu rezerve de 225 milioane tone.

Dacitul industrial şi de construcţii: 11 zăcăminte, din care opt perimetre în exploatare cu rezerve de 188 milioane tone şi trei zăcăminte neexploatate cu rezerve de 16 milioane tone.

Calcarul industrial şi de construcţii: 118 zăcăminte, din care 61 perimetre în exploatare cu rezerve de 1,5 miliarde tone şi 57 zăcăminte neexploatate cu rezerve de 1,85 miliarde tone.

Nisip şi pietriş: 619 zăcăminte, din care 286 perimetre în exploatare cu rezerve de 354 milioane metri cubi şi 333 zăcăminte neexploatate cu rezerve de 773 milioane metri cubi.

Argilă: 150 zăcăminte, din care 49 în exploatare cu rezerve de 360 milioane tone şi 101 perimetre neexploatate cu rezerve de 651 milioane tone.

Roci bituminoase. Există resurse de 730 milioane tone. Sunt patru perimetre de nisip bituminos, de unde este posibil de exploatat 24 milioane tone. Din cele şapte perimetre de şist bituminos, este posibil de exploatat 706 milioane tone. În prezent, nu există zăcăminte în exploatare şi nu a fost negociată şi încheiată nicio licenţă de exploatare.

La cărbuni există resurse de 9,7 miliarde de tone şi 299 de zăcăminte în întreaga ţară. Activitatea de exploatare este realizată în proporţie de peste 95% de stat. Există 53 licenţe de concesiune pentru exploatare.

Antracit: două zăcăminte închise la începutul anilor 1990;

Cărbune brun: două licenţe de exploatare;

Huilă: 54 de zăcăminte, din care şapte în exploatare cu rezerve de 230 milioane tone şi 47 de perimetre neexploatate sau închise, cu rezerve de 373 miloane tone;

Lignit: 193 zăcăminte, din care 41 în exploatare cu rezerve de 318 milioane tone şi 168 zăcăminte neexploatate sau închise.

La minereuri feroase avem resurse de 58 de milioane de tone, iar activitatea de exploatare este privată. Perimetrele concesionate au fost închise aproape în totalitate.

Minereu de fier: 39 zăcăminte, cu 57 milioane tone rezerve posibil de exploatat. Patru perimetre au avut licenţe de exploatare, dar au fost închise;

Minereu de mangan: două zăcăminte în exploatare cu rezerve de un milion tone. Rezerve posibil de exploatat în zăcămintele cu activitate sistată: 17 milioane tone.

România are resurse de minereuri neferoase în valoare de 510 milioane de tone. Există trei licenţe de concesiune pentru exploatare negociate şi încheiate, din care este activă doar licenţa de exploatare a cuprului de la Roşia Poieni. Activitatea de exploatare este realizată de stat.

Minereuri polimetalice: 145 de zăcăminte, cu 28 milioane tone rezerve posibil de exploatat. 25 perimetre au avut licenţe de exploatare, dar sunt în prezent închise sau în procedură de închidere.

Minereu de cupru: 75 de zăcăminte, cu 98 milioane tone rezerve posibil de exploatat. Dintre acestea, zece au avut licenţe de exploatare, dar sunt în prezent închise.

Minereu de cupru cu conţinut scăzut: două zăcăminte în exploatare cu rezerve de 157 milioane tone şi şapte perimetre cu potenţial de exploatare de 187 milioane tone.

Minereuri de aluminiu şi roci aluminifere. Avem resurse de 97 milioane de tone.

Bauxită: 19 zăcăminte, cu 2,5 milioane tone rezerve posibil de exploatat.

Sienită nefelinică: licenţa de exploatare a zăcământului Ditrău, cu rezerve de 19 milioane tone.

Resurse de ape subterane: 12 mii mc/zi ape minerale naturale, 48 mii mc/zi ape minerale terapeutice, 19 mii mc/zi dioxid de carbon mofetic şi 21 mii mc/zi apă geotermală. 131 licenţe de concesiune pentru exploatare au fost negociate şi încheiate.

Apele subterane potabile, industriale şi freatice: 101 zăcăminte;

Apele minerale naturale, terapeutice, geotermale, gazele care le însoţesc, gazele necombustibile, nămoluri şi turbe terapeutice: 239 de zăcăminte.

Ape potabile industriale şi freatice destinate irigaţiilor: 76 perimetre cu o resursă de 6,2 milioane mc/zi;

Apă minerală naturală necarbogazoasă: 25 zăcăminte, din care unul cu activitate sistată şi resurse posibil de exploatat de 14 mii mc/zi.

Ape minerale naturale carbogazoase: 43 perimetre concesionate, cu rezerve de 12 mii mc/zi şi şase perimetre cu activitate sistată, cu resurse de 0,3 mii mc/zi;

Ape minerale terapeutice carbogazoase: 22 perimetre concesionate, 14 zăcăminte aflate în exploatare cu resurse de 9,1 mii mc/zi;

Ape minerale terapeutice necarbogazoase: 87 de perimetre, din care 43 zăcăminte în exploatare cu resurse de 74 mii mc/zi;

Ape terapeutice carbogazoase: opt perimetre cu resurse de 8,8 mii mc/zi;

Ape terapeutice necarbogazoase: 44 perimetre cu resurse de 31,6 mii mc/zi;

Dioxid de carbon mofetic: 14 zăcăminte cu resurse de 20 mii mc/zi; În prezent sunt concesionate nouă zăcăminte cu dioxid de carbon mofetic cu rezerve de 19 mii mc/zi;

Dioxidul de carbon industrial: două zăcăminte concesionate cu un volum de 137 milioane mc;

Apă geotermală: 17 perimetre cu rezerve de 21 mii mc/zi;

Resurse de nămoluri şi turbe terapeutice: 29 perimetre, din care 11 concesionate cu rezerve de 5,3 milioane mc şi 18 cu activitate sistată cu rezerve de 7,9 milioane mc.

La aur şi argint avem trei zăcăminte (Roşia Montană, Certej şi Băiţa Crăciuneşti), aflate în stadii diferite de obţinere a avizelor şi acordurilor necesare începerii exploatării. Alte trei zăcăminte sunt în curs de explorare şi vor face obiectul negocierii şi încheieri licenţelor de exploatare. Pentru zăcământul Complex Bucium explorarea a fost finalizată, documentaţia fiind în stadiul de verificare şi analiză pentru intrare în procedura de negociere a licenţei de exploatare.

Uraniu: două zăcăminte. Producţia de minereu de uraniu este realizată în întregime de Compania Naţională a Uraniului

Mircea Cosma si Mircea Rosca, liderii UsL Prahova, au sustinut azi prima conferinta de presa de la finalizarea negocierilor pentru stabilirea candidatilor pentru cele 104 de primarii din Prahova.

"vrem sa alungam emotiile celor de la PDL si sa anuntam ca am stabilit deja numele candidatilor care vor intra in cursa pentru primariile din Prahova", a spus Mircea Rosca, presedintele PNL Prahova. "46 de candidati sunt reprezentanti ai PNL, 5 ai PC si 53 ai PSD. Saptamana aceasta vom merge cu listele, pentru validare, la Bucuresti", a declarat si Mircea Cosma, presedintele PSD Prahova.

Cum au fost alesi candidatii? "Primarii in exercitiu au fost numiti din start drept candidati (daca ei nu mai vor sa candideze, este treaba organizatiei locale sa aleaga un alt candidat). Acestia negociaza cu celelalte partide listele de candidati pentru consiliul local. Lista cu candidaturile stabilie pe 28 februarie nu se mai modifica decat daca reusim sa cooptam un primar, de la alt partid. Avem 12 primari care bat la portile noastre. O sa vedem daca vom primi sau nu vreunul dintre acesti primari, pe listele noastre", a mai explicat Mircea Cosma.

"Am ales sa mergem pe brandul USL pentru toti candidatii, pentru ca sondajele indica victorii clare, cu peste 50%, in majoritatea localitatilor. Stim ca asa vom castiga si refuzam sa facem experimente de tipul celor facute de PDL, cu Miscarea Populara", a mai precizat Mircea Rosca.

Legea lustraţiei a fost adoptată de Parlament, astfel încât au fost eliminate prevederile referitoare la membrii UTC, la personalul diplomatic şi consular, dar au fost incluşi foştii procurori comunişti. Legea interzice unor categorii de persoane care au fost plătite de regimul comunist să mai ocupe anumite demnităţi publice şi să candideze la ele, pe o perioadă de 5 ani. 

Potrivit noii forme a legii lustraţiei, oricine poate candida pentru funcţii de stat, fiind necesară o simplă declaraţie pe propria răspundere cu privire la trecutul politic. Astfel, aceştia nu sunt lustrabili, inclusiv cei care candidează la preşedinţie. Nici foştii membri UTC nu vor fi incluşi. , dar o vor pati foştii procurori comunişti. 

Mai mult, noua formă a legii lustraţiei prevede faptul că o persoană care a ocupat funcţii politice retribuite de PCR poate candida pentru orice funcţie, inclusiv cea de preşedinte, însă nu va putea fi numit premier. Cei numiţi în funcţii trebuie să depună un CV extins, în care să enumere cronologic toate locurile de muncă şi funcţiile avute de la prima sa angajare. Alături de CV, aceştia trebuie să depună şi o declaraţie pe propria răspundere potrivit căreia nu au făcut parte din aparatul represiv comunist. "Subsemnatul,...., declar că nu am făcut parte din aparatul de partid şi de stat comunist şi nu am fost colaborator sau agent al fostei securităţi", se arată în formular. Cele două documente vor fi verificate ulterior de CNSAS, la solicitarea conducătorului autorităţii publice din care face sau va face parte, însă decizia poate fi contestată.

Autoritatea Electorala Permanenta a emis Hotărârea 2/2012 privind actualizarea delimitării colegiilor uninominale pentru alegerile la Senat şi Camera Deputaţilor. Hotararea păstrează vechile colegii, aşa cum au fost ele delimitate la alegerile parlamentare din 2008. „Actualizarea curentă a colegiilor uninominale nu a avut în vedere modificarea limitelor acestora, ci numai includerea, acolo unde a fost cazul, a elementelor redenumite, a celor omise sau nou-înfiinţate”, este explicaţia Autorităţii Electorale Permanente. "O redesenare a colegiilor nu mai este posibilă şi asta pentru că recensământul populaţiei s-a făcut prea târziu, iar rezultatele oficiale nu sunt gata nici acum. Conform legislaţiei în vigoare, redesenarea colegiilor este posibilă cu cel puţin 12 luni înaintea alegerilor parlamentare.

Colegiile uninominale din Prahova:

Colegiul 1 Deputaţi: Azuga, Buşteni, Sinaia, Comarnic, Cornu, Breaza, Adunaţi, Talea

Colegiul 2 Deputaţi: Câmpina, Băneşti, Proviţa de Jos, Proviţa de Sus, Poiana Câmpina, Secăria, Valea Doftanei, Brebu, Şotrile

Colegiul 3 Deputaţi: Băicoi, Scorţeni, Cocorăştii Mislii, Telega, Floreşti, Măgureni, Filipeştii de Pădure

Colegiul 4 Deputaţi: Slănic, Plopeni, Păuleşti, Blejoi, Ariceştii Rahtivani, Dumbrăveşti, Vâlcaneşti, Cosminele, Vărbilau, Ştefeşti, Bertea, Aluniş

Colegiul 5 Deputaţi: Vălenii de Munte, Măneciu, Izvoarele, Drajna, Ceraşu, Poseşti, Starchiojd, Bătrâni, Gura Vitioarei, Teişani

Colegiul 6 Deputaţi: Boldeşti-Scăieni, Lipăneşti, Măgurele, Gornet, Bălţeşti, Predeal-Sărari, Păcureţi, Şoimari, Surani, Cărbuneşti, Ariceştii Zeletin, Podenii Noi, Apostolache, Chiojdeanca, Sângeru, Lapoş, Salcia

Colegiul 7 Deputaţi: Urlaţi, Berceni, Bucov, Plopu, Valea Călugarească, Dumbrava, Tomşani, Albeşti-Paleologu, Iordăcheanu, Gornet-Cricov, Tătaru

Colegiul 8 Deputaţi: Mizil, Ceptura, Gura Vadului, Călugăreni, Vadu Săpat, Jugureni, Fântânele, Ciorani, Colceag, Baba Ana, Fulga, Salciile, Boldeşti-Grădiştea, Drăgăneşti, Balta Doamnei, Gherghiţa, Olari, Râfov

Colegiul 9 Deputaţi: Filipeştii de Târg, Târgşoru Vechi, Bărcăneşti, Brazi, Puchenii Mari, Poienarii Burchii, Gorgota, Şirna, Măneşti, Cocorăştii Colţ, Tinosu

Colegiul 10 Deputaţi – Ploieşti

Colegiul 11 Deputaţi – Ploieşti

Colegiul 12 Deputaţi – Ploieşti

Colegiul 1 Senat: format din Colegiul 1, Colegiul 2 şi Colegiul 3 – Deputaţi

Colegiul 2 Senat: format din Colegiul 4 Deputaţi şi Colegiul 12 (Ploieşti) – Deputaţi

Colegiul 3 Senat: format din Colegiile 5,6 şi 7 – Deputaţi

Colegiul 4 Senat: format din Colegiile 8 şi 9 – Deputaţi

Colegiul 5 Senat: format din Colegiile 10 şi 11 – Deputaţi (din Ploieşti)

Scaderea populatiei judetului Prahova, de la 860.000 la 796.000 are efecte asupra numarului de parlamentari. In prezent, Prahova are 12 deputati si 5 senatori, plus un reprezentant al minoritatilor nationale. Alegerile din 2012 vor tine cont de cifrele anuntate la referendum, ceea ce inseamna ca vom avea mai putin cu un senator si cu unu-doi deputati.

Membrii Camerei Deputaților și ai Senatului sunt aleși prin vot universal în cele 42 de circumscripții electorale, corespunzătoare celor 41 de județe și Municipiului București. În legislativul 2004-2008 Senatul are un număr de 137 de membri iar Camera Deputaților are 332 de membri. Diferența numărului de membri se datorează normei de reprezentare diferite de la o Cameră la alta. Astfel, norma de reprezentare pentru alegerea Camerei Deputaților este de un deputat la 70.000 locuitori, iar pentru alegerea Senatului este de un senator la 160.000 locuitori.
Sistemul electoral este unul proporțional (membrii se aleg din toate partidele care au depășit pragul electoral de 5% din totalul voturilor exprimate în baza unui algoritm). Alegerile se țin o dată la patru ani, și sunt făcute printr-un sistem de reprezentare proporțională cu vot în colegii uninominale. Ultimele alegeri au avut loc în 30 noiembrie 2008. În Camera Deputaților mai sunt primiți și câte un reprezentant al fiecărei minorități naționale recunoscute.

Magistratii Curtii Constitutionale au terminat motivarea privind decizia de neconstitutionalitate a legii alegerilor anticipate. Ea va fi prezentata maine, dar surse credibile spun ca in noua forma, legea va permite organizarea de alegeri comasate in luna iunie. Vor fi eliminate cele doua mari probleme sesizate de CCR.

1. legea comasarii ingradea dreptul celor ce candidau la posturi de consilier local, judetean, primar, presedinte de consiliu judetean, de a candida pentru posturi de deputat si senator. Daca se scoate aceasta prevedere, legea trece de CCR.

2. in aceeasi forma, legea nu permitea prelungirea mandatelor primarilor, din iunie pana in noiembrie. Se permite insa scurtarea mandatelor parlamentarilor, asa ce e de asteptat sa se remedieze si aceasta problema.

Romania va avea alegeri la termen, in mai si noiembrie. 

Comasarea alegerilor locale cu cele parlamentare nu respectă Legea fundamentală a României, a decis astăzi Curtea Constituţională. Judecătorii CCR au admis sesizarea USL cu privire la neconstituţionalitatea legii prin care se suprapune data când vor avea loc alegerile parlamentare şi locale. 
Adoptarea legii comasării s-a făcut prin asumarea răspunderii guvernului Boc, iar parlamentarii USL au combătut constant această lege.

UNPR va depune, prin parlamentarii săi, un amendament la legea de revizuire a Constituţiei în sensul extinderii dreptului de vot până la vârsta de 16 ani, a anuntat vineri, la Ploiesti, Daniel Niculae, presedintele UNPR Prahova.

Argumente: Mai multe democraţii consolidate din Uniunea Europeană au luat deja decizia de reducere a vârstei legale pentru exercitarea dreptului de vot. De exemplu, din 2007, Austria a redus vârsta minimă de vot la 16 ani pentru toate alegerile, mai puţin cele europarlamentare.  În anumite landuri germane, legea prevede vârsta de 16 ani pentru participarea la alegerile locale.
Dezbateri pe tema reducerii vârstei de vot au fost deja lansate în ţări importante, precum Franţa, dar şi în afara UE, în Canada, iar Slovenia a introdus prevederea conform căreia tinerii de 16 ani au dreptul să participe la procesul electoral, atâta timp cât sunt deja implicaţi viaţa economică, având un loc de muncă. Concret, UNPR doreşte să modifice articolul 36, aliniatul 1, cu următoarea prevedere: „Cetăţenii au drept de vot de la vârsta de 16 ani, împliniţi până în ziua alegerilor inclusiv”. Acest amendament vizează toate tipurile de alegeri, începând cu cele locale şi terminând cu cele pentru Parlamentul European". 

"UNPR nu face decât să readucă în discuţie un principiu fundamental al democraţiei: statul are datoria morală de a garanta drepturi electorale celor cărora le solicită taxe şi impozite. Prin urmare, dacă legislaţia permite accesul tinerilor de 16 ani pe piaţa muncii, şi, prin urmare, impune impozitarea acestora, atunci legea trebuie să le acorde şi drepturi electorale. Constituţia garantează faptul că toţi cetăţenii sunt egali în drepturi. Dacă un tânăr de 16 ani plăteşte impozite la fel ca restul cetăţenilor din România, atunci el trebuie să aibă aceleaşi drepturi politice", a mai spus Daniel Niculae.

Prin urmare, este moral şi democratic ca legea fundamentală a statului să garanteze drepturi politice de reprezentare unui tânăr de 16 ani care are deja calitatea de contribuabil.
Ca partid de centru-stânga, UNPR este dator să sprijine toate acele politici şi măsuri care consolidează drepturile cetăţenilor, incluzând aici şi dreptul la reprezentare politică.
Atâta timp cât nenumărate prevederi din legislaţia internă şi europeană recunosc deja capacitatea de discernământ a tinerilor de 16 ani, atunci nu există obstacole pentru recunoaşterea dreptului la reprezentare politică, a concluzionat presedintele UNPR Prahova.

PDL susține preluarea în Constituție a cerinţelor economice discutate la nivelul UE şi reducerea numărului de parlamentari.

"Mandatul este în felul următor: în primul rând, trebuie revizuită Constituţia pentru implementarea acordului interguvernamental; doi, avem o voinţă exprimată de români prin referendum, respectiv Parlament unicameral şi reducerea numărului de parlamentari. Aceste lucruri trebuie făcute rapid. Vreau să spun să în martie se semnează acordul interguvernamental, în aprilie se face referendumul. Ne trebuie imediat referendum pentru revizuirea Constituţiei", a spus Boc în emisiunea "Ultimul Cuvânt" realizată de Ion Cristoiu.

Conducerea democrat-liberalilor a decis să susţină în coaliţie interzicerea prin lege ca o persoană să-şi poată depune candidatura, la acelaşi scrutin, pentru două funcţii alese uninominal, astfel încât nimeni să nu poată candida în 2012 şi la primărie şi într-un colegiu parlamentar, informează NewsIn. Deputatul de Prahova Sever Voinescu a susţinut că această interdicţie a devenit necesară odată ce s-a decis în coaliţia de guvernământ comasarea alegerilor locale cu cele parlamentare. "PDL a decis să propună colegilor de coaliţie, în contextul acestor modificări legislative, interdicţia candidaturii la două funcţii alese uninominal. Urmează să avem concomitent alegeri locale şi parlamentare şi, pentru că noi credem în continuare în virtuţile democratice ale votului uninominal, ni se pare firesc să stabilim această interdicţie care nu exista, în condiţiile în care cele două alegeri erau decalate", a spus Voinescu.

Purtătorul de cuvânt al PDL a precizat că, prin comasare, ar fi deschisă posibilitatea ca aceaşi persoană să câştige atât un post de primar, cât şi unul de parlamentar. Cum va fi nevoită să renunţe la una dintre, ar deveni necesară organizarea unui nou scrutin pentru postul astfel vacantat. "Asta ar fi cu adevărat neserios, în condiţiile în care noi credem că această bătălie trebuie să se dea uninominal. (...) Este şi neplăcut din punct de vedere politic să fii în situaţia de a-ţi depune candidatura cam pe la toate funcţiile sperând să prinzi măcar una. E un pic jenant", a declarat Sever Voinescu.