Preşedintele Consiliului Judeţean Prahova, Mircea Cosma, a participat marţi, 27 martie 2012, în Parcul Constantin Stere, iar apoi la Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova la manifestările culturale dedicate unirii Basarabiei cu România. Acum 94 de ani, Sfatul Ţării hotăra ca Basarabia ,, de azi înainte şi pentru totdeauna se uneşte cu mama sa România”.

Chiar dacă ulterior teritoriul Basarabiei si Bucovinei de Nord au fost pierdute, Unirea din martie 1918 are o importanţă deosebită în istoria României.

Preşedintele Mircea Cosma a subliniat rolul şi contribuţia unirii la consolidarea celor patru stâlpi pe care se sprijină un popor - limba maternă, cultura, istoria şi tradiţiile.

La simpozionul ,,94 de ani de la Unirea Basarabiei cu România”, organizat la Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova au mai participat: Mircea Ionescu Quintus - preşedinte de onoare al PNL; Eugen Prună - doctor în istorie; Constantin Ungureanu - doctor în istorie la Institutul de Istorie, Stat şi Drept al Academiei de Ştiinţe a Republicii Moldova, Vasile Burduja - preot, Mitropolia Basarabiei.

În perioada 20-22 octombrie 2012, la Consiliul Europei - Strasbourg, se va desfăşura a 22-a sesiune a Congresului Puterilor Locale şi Regionale.

Preşedintele Consiliului Judeţean Prahova, Mircea Cosma, va participa în calitate de reprezentant al Uniunii Naţionale a Consiliilor Judeţene din România precum şi ca membru al comisiei CIVEX (Comisia pentru Cetăţenie, Guvernare, Probleme Instituţionale şi Afaceri Externe) a Comitetului Regiunilor.

Ordinea de zi a celei de a 22 a sesiuni, include mai multe rapoarte privind starea democraţiei locale şi regionale din Europa, în special în materie de democraţie locală în Lituania, Republica Cehă, Germania, Republica Moldova, Portugalia şi Bosnia şi Herţegovina. Aceste rapoarte se bazează pe vizitele Congresului desfasurate în anul 2011 în aceste ţări, pentru a monitoriza punerea în aplicare a Cartei Europene a Autonomiei Locale.

La o masă rotundă având ca temă "Oraşe Interculturale", primari şi reprezentanţi ai administraţiei locale din Europa vor schimba opinii cu privire la modalităţile de guvernare. Preşedintele Mircea Cosma va avea o intervenţie pe tema “Nivele intermediare de guvernare şi Exemple de bună practică”.

Consilierul judeţean Ludmila Sfârloagă, vicepreşedinte al Biroului Congresului Puterilor Locale şi Regionale al Consiliului Europei, va conduce delegaţia României la acest eveniment.

Primariile Ploieşti şi Bărcăneşti, Consiliul Judeţean Prahova şi UGIR s-au asociat pentru a realiza proiectul „Ne pasă de Ploieşti", cel mai mare de acest gen din Europa de Est. "Vrem sa facem campusul sportiv şi cultural la ieşirea din Ploieşti spre Capitală, în Tătărani, comuna Bărcăneşti, pe un teren deţinut de CJ, situat între Mănăstirea Ghighiu şi Liceul Agricol, la stânga şi la dreapta Drumului Naţional 1A. Este terenul de 175 de hectare pe care fostul presedinte al CJ, Florin Anghel, l-a dat unei firme portugheze atat de mari si de serioase, incat n-a facut nimic, iar acum nu reusim s-o gasim nici cu Ministerul de Externe, pentru ca am castigat procesul impotriva lor", spune Mircea Cosma, presedintele CJP.

"Cum e posibil ca intr-o tara cu 60% din suprafata destinata agriculturii, sa desfiinteze singura fabrica de tractoare? Romania are nevoie de un proiect national destinat agriculturii, iar piesa de rezistenta a acestui proiect este o fabrica de utilaje agricole. Eu vad Prahova asociindu-se cu alte doua judete si construind, in cativa ani, o astfel de fabrica. Ea va genera locuri de munca - in medie, la o productie anuala de 40.000 de tractoare, ea poate crea pana la 40.000 de locuri de munca. Putem folosi platforma Upetrom, sau alte platforme industriale semiabandonate, in regim de parteneriat cu un investitor mare, sau putem crea un parc industrial", a sustinut Mircea Cosma, intr-o interventie telefonica in emisiunea A Patra Putere, realizata de Marius Visarion la Prahova TV. Cosma a dat ca exemplu uzinele MAN si BMW din Germania, foste uzine de productie militara ale Germaniei naziste, care au fost convertite la productia civila de primul-ministru postbelic al Germaniei, in acest fel: prin parteneriate intre autoritati locale si investitori privati. 

Efectele viscolului ar putea fi diminuate, iar pe şosele s-ar putea circula în condiţii mai bune, dacă drumurile ar avea parte de sisteme de protecţie, cum ar fi parazăpezile, o dotare pe care drumurile din Romania o aveau, in proportie mare, inainte de 1989. De ce nu mai sunt? De ce nu se pun altele, daca nu mai sunt?

"Nu avem para-zapezi din mai multe motive. Primul tine de legislatia romana, care nu permite amplasarea lor pe proprietatile private ale oamenilor. Nici unul dintre parlamentarii romani nu se mai gandeste la lucrurile simple, care pot aduce beneficii. O lege care sa oblige la montarea de para-zapezi, macar in zonele de campie, unde viscolele fac mereu ravagii, nu ar afecta pe nimeni, pentru ca iarna nu se face agricultura.

In al doilea rand, pe unde au mai fost montati para-zapezi, s-au furat. Mi se pare greu de crezut ca doi insi care incarca asa ceva intr-o caruta nu sunt vazuti de nici un alt om care trece cu masina pe acolo, sau ca la centrele de colectare nu s-a prins nimeni ce sunt fiarele alea. Platim acum tribut nepasarii civice de care dam dovada de 20 de ani.

In al treilea rand, nu exista vointa politica la nivel guvernamental. Prezenta  para-zapezilor ar diminua drastic profiturile firmelor care fac deszăpezirea. Pai  mai poti sa le dai un miliard de euro astora? Pe ce?", explica Mircea Cosma, presedintele CJP.

Panourile parazapezi sunt utilizate in actiunea de aparare a drumurilor contra inzapezirilor, prin diminuarea vitezei curentului de zapada in amonte de sectorul expus inzapezirii. Drumurile naţionale din Romania ar necesita 450.000 de panouri parazăpezi, care ar costa doar 40 de milioane de lei, potrivit Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din Romånia (CNADNR).

Având în vedere noile conditii meteo, presedintele Consiliului Judetean Prahova Prahova, Mircea Cosma, a solicitat tuturor operatorilor de deszapezire ca utilajele din dotarea lor sa fie pregatite sa intervina non-stop. Ca urmare, sambata, la ora 17.00, nu erau drumuri judetene închise sau blocate. Sambata seara, firmele de deszapezire actionau in judet cu materiale antiderapant si pentru largirea zonelor carosabile. Conform contractului, operatorii de deszapezire au, in total, 104 utilaje.

Prahova are 865 de km de drumuri judetene.

Miercuri, 1 februarie 2012, în jurul orei 14.00, reţeaua de distribuţie a agentului termic, administrată de SC Dalkia SA a suferit o avarie. In acest context a fost afectat şi Spitalul de Pediatrie Ploieşti.
Preşedintele Consiliului Judeţean Prahova, Mircea Cosma, precum şi reprezentanţi ai SC Dalkia SA au luat toate măsurile necesare care se impun în asemenea situaţii, astfel încat în jurul orei 17:00 defecţiunea a fost remediată, instalaţia funcţionând la parametri normali. Activitatea medicală nu a fost perturbată, desfăşurându-se în condiţii optime.

Econtext va arata cati bani au presedintii de consilii judetene in banci, in conturi curente sau echivalente (inclusiv card), in depozite bancare sau in fonduri de investitii, fonduri de pensii sau alte sisteme de acumulare. Pe scurt, cati bani au sefii consiliilor judetene in conturi, care sunt economiile acestora. Bineinteles, presedintii detin si alte proprietati, alte actiuni, companii, obiecte de cult, primesc si salarii, indemnizatii, etc, dar Econtext a urmarit doar banii cash din conturi. Potrivit site-ului, Mircea Cosma, prsedintele CJP, are 26.000 de euro in cont, fiind pe locul 16 din 41 de pozitii.

După un pictorial alături de soţul, fiica, tatăl (preşedintele PSD Prahova) şi fratele ei (DETALII AICI), şi unul menit să arate că a revenit la silueta de dinainte de naştere (DETALII AICI), Andreea Cosma a revenit cu un nou set de imagini, de data aceasta, alături de fiica ei, Chloe.

Locaţia pare să fie tot Carol Parc Hotel, dar, de data aceasta, este genul de pictorial la care, unui bărbat îi va fi foarte greu să se concentreze pe cum arată copilul, sau pe tehnica fotografică aleasă. 

Explicaţia - în galeria foto de mai jos.

Sondaj PNL - Bădescu peste Semcu cu 15%. Sondaj PSD: 18 procente între cei doi, în aceeaşi ordine. Rezultă că Bădescu e candidatul  PSD la Primăria Ploieşti, şi, dacă deal-ul PNL-PSD se face corect, că Semcu va fi candidatul USL la Consiliul Judeţean Prahova.
Sau nu? Dacă PDL vrea să păstreze Ploieştiul, iar Cosma să se mai dea o dată, nu vi se pare oportun un deal oneros între PDL, PSD şi PNL, astfel încât Semcu să piardă în faţa lui Volosevici, iar PDL să pună un candidat de paie la judeţ, în persoana lui Florin Anghel? Iar pierderile să se rezolve cu nişte city şi county manageri stabiliţi dinainte? 
Zic şi eu, nu dau cu parul.  "Iar sondajele de care vorbeşti sunt o manipulare", mi se spune în cască.