Opiaceele se pot împarti în doua grupe: opiaceele naturale, cum sunt heroina si morfina care sunt obtinute din opiul din capsula de mac, si opioidele sintetice, ca metadona si dipipanona. Printre aceste substante se numara: codeina, heroina, diconal, metadona, morfina, sevredol. Opiaceele pot fi fumate, prizate, inhalate sau injectate, în functie de drog si de modul de preparare a acestuia. 

 

Opiaceele sunt folosite pentru proprietatile lor analgezice (de combatere a durerii). De asemenea, ele scad frecventa respiratiei si a batailor cardiace, senzatia de foame si anxietatea. Aceste efecte, combinate cu o crestere a fluxului sanguin la nivelul pielii produc senzatia de caldura, multumire si de euforie descrise adesea. La prima utilizare, consumatorii pot avea varsaturi, dar acestea înceteaza la repetarea utilizarii. La doze reduse, opiaceele nu influenteaza coordonarea miscarilor sau starea de atentie. Dupa doze mari, ele produc o stare de stupoare. 

 

Toleranta la opiacee se instaleaza foarte repede, iar dupa câteva saptamâni de consum regulat, pentru obtinerea aceluiasi efect, dozele trebuie crescute. Dependenta apare într-un timp mai îndelungat, dar dupa consumul regulat de opiacee timp de câteva luni apar simptome fizice ale sevrajului. Viteza de aparitie a dependentei si severitatea simptomelor de sevraj depind de calitatea  si tipul drogului folosit, de metoda de administrare  si într-o oarecare masura de asteptarile consumatorului. De obicei, sevrajul începe la un interval de 8 pâna la 48 de ore de la ultima doza de drog, atinge apogeul la 3-5 zile si apoi scade în 5-14 zile. 

Sevrajul 

Sevrajul la opiacee poate fi neplacut si incomod. Simptomele seamana cu cele ale unei gripe severe si includ: transpiratii, crampe gastrice, dureri musculare, rinoree si diaree. Majoritatea simptomelor se amelioreaza destul de repede, dar insomnia si senzatia de oboseala se pot mentine timp de câteva luni. 

 

Adesea, efectele fizice ale consumului îndelungat de opiacee nu sunt grave în sine. Printre efectele secundare obisnuite se numara constipatia, dereglarile ciclului menstrual  si scaderea în greutate. Cu toate acestea, utilizarea unor instrumente nesterile si injectarea de heroina falsificata, tablete zdrobite sau 

continutul capsulelor pot provoca probleme mult mai serioase, printre care se numara abcesele, colabarea venelor, pierderea membrelor, hepatita B si C si infectiile cu virusul HIV. 

 

Moartea prin supradoza de opiacee este relativ rară, cu toate ca utilizarea intravenoasa a dipipanonei este deosebit de periculoasa. Riscul este crescut dupa o perioada de abstinenta sau atunci când opiaceele sunt amestecate cu alte droguri cum ar fi cocaina, barbituricele sau alcoolul. 

 

Multe femei care consuma în mod regulat opiacee nu au menstruatie, dar îndata ce opresc consumul ciclul menstrual revine. Multe femei consumatoare de droguri pot ramâne însarcinate în acest timp. Nu exista nicio dovada ca opiaceele provoaca malformatii congenitale, cu toate ca e posibil ca ele sa creasca riscul de avort spontan si de nastere de feti morti. Totusi, consumul de opiacee nu trebuie oprit brusc, deoarece si în aceasta circumstanta poate creste riscul de avort spontan sau de nastere prematura. Atingerea treptata a abstinentei, într-o perioada de 12 saptamâni, pare a fi cea mai recomandata. Copiii nascuti din mame care continua sa consume droguri pe toata perioada sarcinii prezinta simptome de sevraj în decursul primelor zile de la nastere (posibil mai mult daca mama a folosit metadona). Printre simptome se numara agitatie extrema, tipete ascutite, insomnie, supt continuu, diaree, cascat si stranut. În cazurile severe, la nou nascuti apar convulsii care pot fi fatale.