Am ales pentru aceasta saptamana sa discut cu o persoana apropiata mie. Il cunosc pe Alex Dirpes din perioada ciclului primar, fiind dupa aceea 8 ani colegi de scoala. Norocul ne-a suras amandurora atunci cand am realizat ca vom merge impreuna la Universitatea din Manchester. Nu este usor sa discuti obiectiv cu un prieten bun si totusi sper ca am realizat acest lucru. Alex Dirpes, Patricia Florescu, Mihai Dumitrache, Mihai Mosneanu sau Andrei Anghel fac parte din acea categorie de oameni speciali, care eu unul sunt convins ca ne vor face mandri oriunde vor ajunge. Simon de Beauvoir spunea : «Pentru a iesi victorios, tot ceea ce trebuie sa faci este sa indraznesti, sa indraznesti, intotdeauna sa indraznesti». In cele ce urmeaza, un interviu cu Alexandru Dirpes, absolvent al Colegiului National «Mihai Viteazul» promotia 2007, fost vicecampion national la dezbateri oratorice (debate).

 

Radu Simionescu: As vrea sa imi povestesti despre cateva momente de rascruce din viata ta, legate de invatamantul romanesc, care au contribuit la performantele actuale?

Alexandru Dirpes: Din fericire, pot spune ca nu am avut momente de rascruce legate de invatamant pentru ca m-am descurcat mereu destul de bine. Probabil de aici a si venit dorinta de a face un pic mai mult la facultate. Stiam ca pot asa ca am incercat sa aplic la o facultate straina si am fost acceptat. Ce-i drept, am vrut sa studiez in strainatate pentru ca eram constient ca aceste studii ma vor ajuta pe viitor avand in vedere ca la aceeasi specializare pe care o fac eu aici, in Romania termina in fiecare an sute de studenti. Am ales sa studiez in strainatate pentru a obtine acel competitive advantage in CV.

R.S.: Probabil ca ai observat la televizor intreaga disputa legata despre codul educatiei. Care consideri ca sunt principalele diferente intre invatamantul romanesc si cel britanic?

A.D.: In Marea Britanie, se pune accentul foarte mult pe lucrul individual. Numarul de ore de curs pe saptamana este destul de redus, in cazul meu aproximativ 16, dar este nevoie de 3-4 ore de pregatire pentru fiecare seminar. O mare diferenta cred ca este atitudinea profesorilor si a seminaristilor care sunt mereu dispusi sa te ajute in caz ca ai probleme cu lectiile. Pana acum, nu am vazut niciun profesor care sa refuze sa ajute studentii cu neclaritatile pe care le au. In plus, si stafful facultatii este receptiv la orice problema pe care o au studentii. Am avut nevoie de acte de la secretariat in timpul vacantei si mi-au fost trimise prin posta prompt. Nu in ultimul rand, aici nu exista notiunea de copiat. Exista reguli foarte stricte legate de scrierea eseurilor si sustinerea examenelor, iar in cazul in care un elev este prins trisand primeste automat nota 0 si risca sa fie exmatriculat daca nu este la prima abatere. Pe aici, studentii prefera sa pice un examen decat sa incerce sa copieze pentru ca asta le poate distruge sansele de a termina o facultate.

R.S. : In prezent, esti student la o universitate de prestigiu. In 2007, in urma unui proces riguros de selectie ai obtinut «Bursa Speciala Guvernul Romaniei». Ai aplicat pentru aceasta bursa din dorinta de a performa sau acest lucru a fost determinat si de faptul ca aceasta era singura modalitate de a-ti putea finanta studiile dorite ?

A.D.: Am aplicat la “Bursa Speciala Guvernul Romaniei” pentru ca am vrut sa am sansa sa studiez in strainate si sa am o serie de oportunitati pe care cred ca, facand o facultate in tara, nu le-as fi avut. Daca nu as fi obtinut aceasta bursa, as fi fost acum student la Politehnica pentru ca parintii mei nu ar fi putut sa ma sustina material pe perioada studiilor. 

R.S.: Poti da cateva sfaturi celor ce doresc sa iti calce pe urme?

A.D.: Sfatul meu ar fi sa incerce pentru ca este o experienta extraordinara. Pana si simplul fapt ca locuiesti intr-o tara straina pentru 3 ani e interesant, mai ales daca la sfarsit te intorci in Romania, ai o idee destul de clara despre ce si cum trebuie schimbat. Iar din punct de vedere academic, este clar un avantaj sa faci o facultate afara pentru ca toate cursurile pe care le poti alege sunt legate de specializarea pe care o urmezi, asta pe langa faptul ca o facultate straina da bine pe orice CV. Nu in ultimul rand, e mult mai usor sa ramai in strainatate trecand prin sistemul lor de invatamant, daca asta iti doresti cu adevarat.

R.S.: Este grea viata departe de casa? Ce te sustine?

A.D.: Primele luni au fost intr-adevar mai dificile, dar te obisnuiesti pe parcurs. Pana la urma, e vorba de o alegere pe care mi-am asumat-o, stiind consecintele pe care le implica. In plus, stiu ca am facut alegerea cea mai buna pentru viitorul meu si ca parintii mei ma sustin.

R.S.: Consideri ca evolutia ta academica iti construieste viitorul dorit? Cum te vezi peste 10-20 ani?

A.D. : Da, sunt multumit de ce studiez aici pentru ca sunt sigur ca majoritatea lucrurilor pe care le invat acum ma vor ajuta in momentul in care ma voi angaja. Trebuie sa recunosc ca nu sunt foarte sigur ce voi face peste 10-20 de ani. Mi-as dori sa ajung sa lucrez intr-o companie multinationala ca manager si sa ma ocup de operatiile pentru Romania sau poate chiar Estul Europei. Din fericire, stiu ca aceste dorinte ale mele nu sunt imposibil de realizat si ca atata timp cat voi continua sa muncesc spre indeplinirea lor voi ajunge sa fac ceea ce imi doresc.

R.S.: Creioneza in cateva cuvinte cum iti vezi viitorul, atat din punct de vedere profesional, cat si personal.

A.D.: Cred ca am aceleasi deziderate pe care le are orice tanar de varsta mea: sa am o familie la un moment dat, probabil in jur de 30 de ani, si un loc de munca bine platit. Dar cel mai important este sa ajung sa fac ceva care sa imi placa si sa ma duc la birou sau locul de munca in general cu placere si nu din simpla necesitate de a-mi castiga existenta. Si cu putin noroc, sunt sigur ca voi reusi sa le am pe toate.

R.S.: Pe langa performantele academice, ai continuat sa-ti dezvolti si aria extracuriculara, fiind implicat in diferite organizatii. Cum este perceput voluntariatul in Anglia si care sunt benefiicile acestuia?  

A.D.: In Anglia, voluntariatul este destul de important si spun asta prin prisma unui aplicant la master. Toti profesorii care mi-au scris recomandari m-au intrebat cum m-am aplicat in viata de facultate. Impreuna cu Radu Simionescu am infiintat Asociatia Romaneasca inregistrata la University of Manchester. Desi la inceput am pornit de la aproximativ 30 de membri, sunt mandru sa spun ca anul acesta asociatia are in jur de 200 de membri. Pe langa activitatile legate de Asociatia Romaneasca, am fost si presedintele Asociatiei Est-Europene timp de un an. Ambele au fost experiente foarte interesante pentru ca asa am reusit sa cunosc foarte multi oameni de la care am putut invata si cu ajutorul carora am putut sa evoluez. In plus, am aflat multe despre diverse culturi si asta este mereu o experienta educativa.

R.S.: Napoleon spunea ca toata viata a fost influentat de Ludovic al XIV-lea. Tu ai un model in viata? O persoana care sa iti fi influentat viitorul?

A.D.: Nu as putea spune ca am un model in viata, pentru ca vreau sa imi creez un drum propriu. Ca om de afaceri, trebuie sa recunosc ca il admir pe Donald Trump pentru ca a reusit sa-si reconstruiasca imperiul desi a dat faliment de doua ori. In rest, au existat foarte multe persoane care m-au ajutat sa fiu ceea ce sunt astazi si care m-au format, incepand cu parintii mei si terminand cu o parte din profesorii mei. De la toti am avut cate ceva de invatat si fiecare dintre ei m-a incurajat sa fac tot posibilul ca sa imi depasesc limitele. 

R.S.: Vreau sa iti imaginezi ca ti-ai indeplinit toate visele si in momentul de fata ai ocazia sa schimbi ceva in judetul nostru, in tara noastra. Care ar fi acel lucru?

A.D.: Ar fi multe lucruri pe care as vrea sa le schimb si, chiar daca suna cliseistic, as vrea sa schimb mentalitatea oamenilor pentru ca, din pacate, romanii nu par sa inteleaga faptul ca fiecare dintre ei conteaza si fiecare are un cuvant de spus in orice decizie se ia in legatura cu comunitatea prahoveana. Un alt lucru pe care as vrea sa il schimb este clasa politica pentru ca, din pacate, cred ca, desi au trecut 20 de ani de la Revolutie, clasa politica inca nu a trecut prin reforma de care era atata nevoie.