"Pe rol soluţionarea propunerii de arestare preventivă a inculpatului REBEGEA DUMITRU formulată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie în dosarul de urmărire penală nr.207/P/2009, in temeiul disp.art.149/1 rap. la art.143 si art.148 lit. f Cod Procedură Penală.
La apelul nominal făcut în Camera de Consiliu a răspuns inculpatul REBEGEA DUMITRU personal, în stare de reţinere şi asistat de avocaţi: Mioara Şerban în baza împuternicirii avocaţiale emisă de Baroul Prahova – Cabinet individual şi Tudor Valerică în baza împuternicirii avocaţiale emisă de Baroul Bucureşti – Cabinet individual.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă, după care,
Nemaifiind cereri prealabile de formulat, se aduc la cunoştinţa inculpatului dispoziţiile art. 70 alin. 2 Cod procedură penală.
In temeiul disp.art.150 alin.1 Cod Procedură Penală, Curtea procedează la ascultarea inculpatului REBEGEA DUMITRU ………… declaraţia acestuia fiind consemnată şi ataşată la dosarul cauzei.
Curtea acordă cuvântul în susţinerea propunerii de arestare preventivă a inculpatului formulată de Parchet în temeiul dispoziţiilor art. disp.art.149/1 rap. la art.143 si art.148 lit. f Cod procedură penală.
Reprezentantul Parchetului descrie pe scurt faptele reţinute in propunerea de arestare preventivă. În cuprinsul referatului pus la dispoziţia instanţei sunt evidenţiate circumstanţe de fapt şi cu referire la probele din care rezultă că s-au întâmplat evenimentele aşa cum au fost de altfel reţinute. Există discuţii telefonice şi ambientale directe între Pilică Viorica Iosefina şi Rebegea Dumitru, rezultă cu certitudine că acesta a coordonat activitatea complicei pentru a obţine şi suma de bani cerută cu titlu de mită şi să dea soluţia care era aşteptată ca preţ pentru această sumă de bani.
Mai mult decât atât, instanţa de judecată la termenul de azi i-a oferit acestuia posibilitatea de a studia actele şi lucrările dosarului şi de a găsi argumentele pentru a convinge parchetul sau instanţa de judecată, fie că învinuirile sunt nefondate, fie că a fost reţinută în mod eronat o situaţie de fapt. Din declaraţiile date rezultă că Rebegea Dumitru recunoaşte că a vorbit la telefon şi s-a întâlnit cu complicea Pilică Viorica Iosefina, aşa încât nu a făcut dovada nevinovăţiei sale.
Concluzionând, apreciază că arestarea preventiva a inculpatului se impune în interesul efectuării urmăririi penale, că în cauza sunt incidente disp.art.143 si art.148 lit. f Cod Procedură Penală, în sensul ca pedeapsa prevăzuta de lege pentru infracţiunile de luare de mită şi favorizarea infractorului, prevăzute de art. 254 alin. 1 C.p. rap. la art. 7 alin. 1 din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 33 lit. a C.p. şi art. 264 C.P. cu aplic. art. 33 lit. a C. p., toate cu aplic. art. 33 lit. a C.p., este mai mare de patru ani, iar cercetarea acestuia în stare de libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publica, pericol ce rezulta din natura infracţiunilor, modul de operare, a funcţiei de judecător la Tribunalul Prahova pe care o deţinea inculpatul.
Ca atare, susţine propunerea de arestare preventivă aşa cum a fost formulată şi având in vedere întregul material probator administrat până la acest moment, în temeiul disp.art.149/1 Cod Procedură Penală, cu referire la art.148 lit. f Cod Procedură Penală, solicita arestarea preventiva a inculpatului pentru săvârşirea infracţiunilor reţinute în sarcina acestuia, pe o perioada de 29 zile, începând cu data de 06.ll.2009 pana la 04.12.2009 inclusiv.
Apărătorii inculpaţilor au solicitat respingerea propunerii Parchetului de luare a măsurii arestării preventive, considerând că măsura arestării preventive nu se impune deoarece nu există nici indici temeinici şi nici probe convingătoare care să ducă la concluzia că clientul lor este vinovat de faptele reţinute în sarcina sa. Astfel, din convorbirile telefonice şi transcrierile aflate la dosar nu există vreo demonstraţie a faptului că Rebegea Dumitru a primit vreodată o sumă de bani în afara susţinerilor din declaraţia lui Pilică Viorica Iosefina. În plus, 99% din discuţiile avute au fost iniţiale de către aceasta, nu a existat o înţelegere de conivenţă. În dosar nu există probe certe care să creeze fără dubiu convingerea că acele fapte s-au petrecut sau să conducă la concluzia că inculpatul este vinovat pentru învinuirile aduse. De asemenea apreciază că nu există pericol social concret prin lăsarea în libertate a inculpatului şi consideră că faţă de inculpat poate fi luata măsura obligării de a nu părăsi localitatea, urmând sa respecte toate condiţiile impuse de instanţa de judecată.
In ultimul cuvânt, inculpatul se consideră nevinovat, nu sunt probe care să demonstreze primirea sau pretinderea vreunei sume de bani. Arată că aceste mijloace de probă, interceptările convorbirilor telefonice şi cele video, se administrează în afara procesului penal în faza actelor premergătoare, acesta fiind motivul pentru care la audiere nu i-a fost adus la cunoştinţă efectuarea acestora. Mai arată că Pilică Viorica Iosefina a formulat declaraţii împotriva sa întrucât a colaborat cu organele de anchetă pentru a beneficia de reducerea pedepsei. De asemenea consideră ca fiind subiective supoziţiile date de către aceasta precum şi cele date de către celelalte persoane audiate, apreciind că nu se pot corobora declaraţiile unor persoane interesate cu celelalte mijloace de probă din dosar. Încă odată îşi exprimă opinia că nu se consideră în nici un fel vinovat de faptele pentru care este învinuit şi pentru care s-a propus arestarea sa preventivă.
C U R T E A,
La data de 5.11.2009, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie a formulat propunere de arestare preventivă a inculpatului REBEGEA DUMITRU, judecător la Tribunalul Prahova, pentru săvârşirea a două infracţiuni de luare de mită, prevăzute de art.254 alin.1 Cod penal raportat la art.7 alin.1 din Legea nr.78/2000 şi două infracţiuni de favorizare a infractorilor prevăzute de art.264 Cod penal cu aplicare aart.33 lit.a Cod penal.
În referatul de propunere a arestării preventive s-a arătat că în cursul lunii septembrie 2009 inculpatul Rebegea Dumitru, în calitate de judecător la Tribunalul Prahova, a pretins şi primit, prin intermediul complicei Pilică Viorica Iosefina, avocat în Baroul Prahova, suma de aproximativ 20.000 euro de la Sandu Irimia şi Sandu Zamfir pentru punerea în libertate a lui Sandu Zamfir cercetat în stare de arest în dosarul nr.6419/P/2009 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Ploieşti.
S-a mai arătat că în cursul lunii octombrie 2009, inculpatul Rebegea Dumitru în calitate de judecător la Tribunalul Prahova, investit cu soluţionarea cererii formulate de către inculpatul Pîrjol Florin Nicolae în dosarul nr.1084/105/2009 al Tribunalului Prahova, şi cu ajutorul complicei Pilică Viorica Iosefina, l-a ajutat pe inculpatul Pârjol Florin Nicolae, facilitându-i punerea în libertate pentru suma de 20.000 euro.
1. Referitor la faptele reţinute în sarcina inculpatului Rebegea Dumitru ca fiind comise în luna septembrie 2009, din actele şi probele dosarului rezultă următoarele:
Numitul Sandu Zamfir este cercetat în dosarul nr.6419/P/2009 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Ploieşti pentru comiterea infracţiunilor de şantaj şi înşelăciune, prev.de art.194 alin.1 Cod penal şi art.215 alin.1 şi 3 Cod penal cu aplicarea art.33 lit.a Cod penal.
În acest context, soţia sa Sandu Irina a luat legătura cu Pilică Viorica Iosefina, avocat în Baroul Prahova, pentru a o ajuta cu privire la punerea în libertate a soţului său, inculpatul Sandu Zamfir.
Pilică Viorica Iosefina anterior a fost grefier la Judecătoria Ploieşti, iar după absolvirea facultăţii de drept a devenit avocat în cadrul Baroului Prahova, rămânând în relaţii cu anumiţi judecători, printre care şi inculpatul Rebegea Dumitru.
Numita Sandu Irina cunoscând că Pilică Viorica este într-o relaţie de amiciţie cu inculpatul Rebegea Dumitru, judecător la Tribunalul Prahova, i-a solicitat să intervină pe lângă acesta pentru a-l pune în libertate pe inculpatul Sandu Zamfir. Pilică Viorica Iosefina l-a contactat pe inculpatul Rebegea Dumitru, relatându-i situaţia numitului Sandu Zamfir şi dacă îl poate ajuta să fie pus în libertate, deoarece familia este dispusă să-i remită o sumă de bani.
Inculpatul Rebegea Dumitru care a avut mai multe convorbiri telefonice şi întâlniri cu Pilică Viorica Iosefina, i-a spus acesteia că suma pe care trebuie să o dea Sandu Irina pentru punerea în libertate a lui Sandu Zamfir este de 25.000 euro.
Pilică Viorica Iosefina a arătat că a primit suma de 15.000 euro de la Sandu Irina, reprezentând prima tranşă din banii pretinşi şi l-a contactat pe inculpatul Rebegea Dumitru, dar acesta i-a spus să îi păstreze o perioadă de timp până când vreuna din cererile inculpatului Sandu Zamfir va fi repartizată completului din care va face parte şi el.
La sfârşitul lunii iulie 2009, numita Pilică Viorica Iosefina i-a înmânat lui Rebegea Dumitru suma de 15.000 euro pe care îi avea de la Sandu Irina, iar acesta i-a dat 4000 euro lui Pilică Viorica, oprind restul.
Pilică Viorica Iosefina a mai declarat că la începutul lunii septembrie, numita Sandu Irina i-a adus şi suma de 9.600 euro reprezentând a doua tranşă din banii pretinşi.
Inculpatul Rebegea Dumitru şi coinculpata Pilică Viorica Iosefina au ţinut permanent legătura, iar Rebegea Dumitru i-a dat îndrumări necesare cu privire la modul de derulare a dosarului privind pe Sandu Zamfir, astfel încât să se ajungă la punerea acestuia în libertate.
În urma discuţiilor purtate cu Rebegea Dumitru, numita Pilică Viorica Iosefina a comunicat lui Sandu Irina, soţia numitului Sandu Zamfir arestat, când să formuleze recurs împotriva încheierii date de Judecătoria Ploieşti la 24.09.2009, prin care s-a constatat legalitatea şi temeinicia măsurii arestării preventive.
De asemenea, numita Pilică Viorica Iosefina şi ea inculpată în prezenta cauză, a luat legătura telefonic la data de 28.09.2009 cu Oprescu Cristina, grefieră la Tribunalul Prahova, spunându-i că recursul formulat de Sandu Zamfir va ajunge la tribunal în ziua următoare.
Prin demersurile întreprinse de inculpata Pilică Viorica Iosefina pe lângă grefierele de la Judecători Ploieşti şi Tribunalul Prahova, sus-numita s-a asigurat că prin folosirea vulnerabilităţilor sistemului ECRIS de repartizare aleatorie, recursul declarat de numitul Sandu Zamfir va ajunge la completul programat pentru ziua de 30.09.2009 la Tribunalul Prahova.
După aceea, numita Pilică Viorica Iosefina a purtat patru convorbiri telefonice cu inculpatul Rebegea Dumitru, convorbiri ce au avut loc la orele 13.26, 13.32, 14.50 şi 15.14 şi au stabilit să se întâlnească în aceeaşi zi.
Totodată, inculpatul Rebegea Dumitru i-a precizat printre altele că va intra în şedinţa de judecată „poimâine”, fiind vorba de ziua de 30.09.2009 când fusese stabilit termenul pentru soluţionarea recursului declarat de Sandu Zamfir.
Numita Pilică Viorica Iosefina la data de 28.09.2009 a luat legătura telefonic cu Sandu Irina şi i-a solicitat să facă demersuri şi pentru obţinerea restului de bani pe care trebuia să i-l mai dea.
Tot la data de 28.09.2009 începând cu ora 15.30 până la ora 16.20, Pilică Viorica Iosefina s-a întâlnit cu Rebegea Dumitru la Pizzeria Kentcky, iar discuţia purtată a fost înregistrată şi din fragmentele redate din conţinutul acestei convorbiri a rezultat că inculpatul Rebegea Dumitru urma să intre în şedinţă pe data de 30.09.2009.
În discuţia telefonică avută de Pilică Viorica Iosefina cu numita Sandu Irina la orele 16.28, după ce i-a făcut cunoscut că „… deci am stat până acum (n.n. referire la întâlnirea avută cu judecătorul Rebegea Dumitru). Acum … să mor în chinuri … acum m-am urcat în maşină”.
La data de 30.09.2009 când la Tribunalul Prahova s-a judecat recursul declarat de Sandu Zamfir împotriva încheierii pronunţate la 24.09.2009 de către Judecătoria Ploieşti, inculpata Pilică Viorica Iosefina, avocat la Baroul Prahova, s-a aflat la sediul tribunalului şi a fost în contact telefonic permanent atât cu Sandu Irina cât şi cu grefiera Oprescu Cristina pentru a afla soluţia în cauză.
Prin decizia nr.562 din 30.09.2009 a Tribunalului Prahova pronunţată de un complet de trei judecători din care a făcut parte şi inculpatul Rebegea Dumitru, s-a dispus cu opinia separată a unui judecător admiterea recursului formulat de inculpatul Sandu Zamfir împotriva încheierii din 24.09.2009 a Judecătoriei Ploieşti şi înlocuirea măsurii arestării preventive a acestuia cu obligarea de a nu părăsi ţara.
Împrejurările în care au fost comise faptele menţionate rezultă din declaraţiile inculpatei Pilică Viorica Iosefina, ale martorei Sandu Irina, din convorbirile telefonice înregistrate, din înscrisurile aflate la dosar, respectiv din decizia nr.562 din 30.09.2009 a Tribunalului Prahova.
Din toate actele menţionate şi din declaraţiile aflate la dosar, rezultă că numita Sandu Irina a oferit suma de 28.000 euro pentru punerea în libertate a soţului său, inculpatul Sandu Zamfir, iar din această sumă inculpatul Rebegea Dumitru a primit suma de 21.000 euro şi inculpata Pilică Viorica Iosefina diferenţa de 7.000 euro.
Din înregistrările convorbirilor telefonice care se coroborează cu probele testimoniale, rezultă că ultima tranşă de 3400 euro a fost primită de Pilică Viorica Iosefina de la Sandu Irina în ziua de 28.09.2009, iar cea de-a doua tranşă de 10.000 euro a fost dată inculpatului Rebegea Dumitru la data de 5.10.2009 de către Pilică Viorica Iosefina.
2. Referitor la săvârşirea în luna octombrie 2009 infracţiunilor de luare de mită şi favorizarea infractorului de către inculpatul Rebegea Dumitru, a complicităţii la aceleaşi două infracţiuni de către inculpata Pilică Viorica Iosefina şi comiterea infracţiunii de dare de mită de către Martin Eugen, din probele şi actele dosarului rezultă următoarele:
Inculpatul Pârjol Florin Nicolae zis „Ghenosu” a fost trimis în judecată, prin rechizitoriul nr.57/P/D/2008 din 6.03.2009 întocmit de Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Serviciul Teritorial Ploieşti, pentru săvârşirea infracţiunilor de iniţiere şi constituire a unui grup infracţional organizat, instigare la falsificare de instrumente de plată electronică, instigare la deţinere de echipamente în vederea falsificării de instrumente de plată electronică, instigare la efectuarea de operaţiuni financiare în mod fraudulos şi şantaj, prevăzute de art. 25 Cod penal raportat la art. 24 alin. 1 şi 2 din Legea nr. 365/2002 cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal, art. 25 Cod penal raportat la art. 27 alin. 1,2 şi 3 din Legea nr. 365/2002 cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal, art. 194 alin. 1 Cod penal, art. 25 Cod penal raportat la art. 25 din Legea nr. 365/2002 cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal.
Inculpatul Pârjol Florin Nicolae a fost arestat preventiv de către Tribunalul Prahova la data de 13.01.2001, iar prin încheieri ulterioare a fost menţinută starea de arest.
La data de 12.10.2009 judecătorul Rebegea Dumitru de la Tribunalul Prahova a admis cererea formulată de Pârjol Florin Nicolae şi a constatat încetarea de drept a măsurii arestării preventive, dispunând punerea de îndată în libertate a acestuia.
La punerea în libertate a numitului Pârjol Florin Nicolae s-a ajuns în mod fraudulos prin activitatea infracţională a judecătorului Rebegea Dumitru.
În loc să îşi exercitarea activitatea cu bună-credinţă, Rebegea Dumitru, în calitate de judecător şi cu concursul inculpatei Pilică Viorica Iosefina, a creat aparenţa interpretării corecte a dispoziţiilor legale, respectiv a dispoziţiilor de procedură penală.
Din declaraţiile lui Pilică Viorica Iosefina, coroborate cu celelalte mijloace de probă aflate la dosar, a rezultat că la data de 5.10.2009, inculpatul Rebegea Dumitru s-a deplasat la domiciliul acesteia, ocazie cu care a primit de la aceasta a doua tranşă de 10.000 euro din suma pretinsă cu titlu de mită pentru punerea în libertate a inculpatului Sandu Zamfir.
Rebegea Dumitru i-a comunicat lui Pilică Viorica Iosefina posibilitatea de a fi pus în libertate inculpatul Pârjol Florin Nicolae zis „Ghenosu”, fără ca această soluţie să poată fi cenzurată de instanţa de recurs.
I-a solicitat inculpatei Pilică Viorica Iosefina să intre în legătură cu membri ai familiei inculpatului Pârjol Florin Nicolae sau cu alte persoane apropiate acestuia pentru punerea în libertate şi să pretindă suma de 20.000 euro pentru această soluţie.
Inculpatul Rebegea Dumitru i-a indicat lui Pilică Viorica Iosefina actele ce trebuiau îndeplinite de către inculpatul Pârjol Florin Nicolae pentru crearea împrejurărilor constatării încetării de drept a măsurii arestării preventive.
Numita Pilică Viorica Iosefina a luat legătura cu numitul Martin Eugen, iar acesta cu cei interesaţi de punerea în libertate a inculpatului Pârjol Florin Nicolae.
În mod concret, judecătorul Rebegea Dumitru s-a referit la momentul oportun pentru a depune la instanţă cererea de constatare a încetării măsurii arestării preventive, atitudinea procesuală a inculpatului Pârjol Florin, respectiv acesta să refuze avocaţi din oficiu şi să fie asistat doar de apărători aleşi, iar apărătorii aleşi să nu se prezinte la termenul de judecată.
Inculpata Pilică Viorica Iosefina a purtat o discuţie telefonică cu numitul Martin Eugen căruia i-a precizat că într-o săptămână poate să-l pună în libertate pe inculpatul Pârjol Florin Nicolae şi i-a comunicat că trebuie să se întâlnească pentru a-i spune demersurile în acest scop.
Inculpatul Rebegea Dumitru a sunat-o pe Pilică Viorica Iosefina la data de 6.10.2009, ora 16.36, căreia, folosind o expresie voalată, i-a comunicat acceptul său în ceea ce priveşte demersurile necesare pentru punerea în libertate a lui Pârjol Florin Nicolae.
Astfel, inculpatul Rebegea Dumitru i-a comunicat faptul că „în legătură cu băiatul (n.n.inculpatul Pârjol Florin Nicolae) acela… să facă până vineri (n.n. referitor la depunerea cererii de constatare a încetării de drept a măsurii arestării preventive)”.
Ulterior au avut loc mai multe convorbiri între Pilică Viorica Iosefina şi Martin Eugen pe de o parte, precum şi între Pilică Iosefina şi Rebegea Dumitru, convorbiri telefonice în care s-au purtat discuţii cu privire la modul de acţiune în vederea punerii în libertate a lui Pârjol Florin Nicolae.
Chiar dacă aceste convorbiri au fost purtate într-un limbaj codificat, rezultă cu claritate din discuţiile purtate sensul acestora.
La data de 8.10.2009 ora 10.29, inculpatul Rebegea Dumitru a fost apelat de o grefieră de la Tribunalul Prahova care i-a adus la cunoştinţă că la ora 10.00 a fost primită la instanţă o adresă de la Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism prin care se menţiona faptul că măsura arestării preventive a inculpatului Pârjol Florin Nicolae expira la 11.10.2009 şi se solicita instanţei să se ia măsurile care se impuneau pentru a se pronunţa asupra legalităţii şi temeiniciei măsurii până la data expirării termenului anterior menţionat.
Este de menţionat că la data indicată, inculpatul Rebegea Dumitru avea şi atribuţii de şef de secţie penală la Tribunalul Prahova, astfel că ar fi trebuit să depună diligenţele necesare pentru soluţionarea în condiţii optime a dosarului.
Tot la data de 8.10.2009 orele 11.29, Martin Eugen i-a confirmat telefonic lui Pilică Viorica Iosefina că cererea inculpatului Pârjol a fost depusă la instanţă, iar aceasta l-a asigurat că va face demersuri ca cererea să ajungă la dosar.
Inculpata Pilică Viorica Iosefina a contactat-o telefonic pe grefiera Rădulescu Florina de la Tribunalul Prahova, căreia i-a spus „ţi s-a adus ţie acum o cerere, pentru acela urâtu”, „… o cerere cu privire la… să se constate… încetarea de drept a unei măsuri…”, precizând că cererea în cauză este formulată pentru „Ghenosu” (porecla inculpatului Pârjol Florin Nicolae).
Totodată, Pilică Viorica Iosefina i-a spus grefierei Rădulescu Florina că deşi inculpatul Pârjol Florin Nicolae avea doi apărători aleşi, dorea ca să-l citeze numai pe avocatul „Boboacă”.
Deoarece grefiera i-a replicat că avea obligaţia de a-i cita pe ambii apărători, aceasta a sfătuit-o să spună că cererea era formulată de avocatul Boboacă.
De asemenea, a avertizat-o pe grefieră asupra necesităţii de a nu mai afla nimeni despre ce au stabilit în cursul respectivei convorbiri, afirmând „vezi ferestrele, ţi-am spus ca să ştii. Că măcăne mult”.
Tot la data de 8.10.2009 ora 15.24, Martin Eugen i-a comunicat lui Pilică Viorica Iosefina că a intrat în posesia sumei de bani, afirmând „deci îi am în buzunar. Îi am în buzunar”.
În aceeaşi zi la ora 18.51, inculpatul Rebegea Dumitru a contactat-o telefonic pe Pilică Viorica Iosefina pentru a-i comunica detaliile planului infracţional în baza căruia urmau să asigure în ziua următoare punerea frauduloasă în libertate a inculpatului Pârjol Florin Nicolae.
Prin încheierea de şedinţă din data de 9.10.2009 pronunţată de inculpatul Rebegea Dumitru în dosarul nr.1084/105/2009 al Tribunalului Prahova – Secţia Penală, cauza a fost amânată la data de 12.10.2009 ora 10.00, deşi arestarea preventivă a inculpatului Pârjol Florin Nicolae expira la data de 11.10.2009.
Mai mult decât atât, inculpatul Rebegea Dumitru fusese informat de Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism către trebuie să soluţioneze cauza până la data expirării arestării preventive a inculpatul Pârjol Florin Nicolae.
Motivul amânării a fost faptul că apărători aleşi ai inculpatului Pârjol nu au putut fi contactaţi pentru a se prezenta la judecată, iar inculpatul insistă să fie asistat de apărătorii săi aleşi.
Deşi Tribunalul a luat act că nu s-a putut lua legătura cu avocaţii inculpatului este de notat că din probele de la dosar rezultă că aceştia au fost atenţionaţi de către persoanele interesate în liberarea lui Pârjol Florin Nicolae să nu se prezinte la proces şi să nu răspundă la telefon.
La data de 12.10.2009 ora 10.38, numitul Martin Eugen a sunat-o pe inculpata Pilică Viorica Iosefina pentru a se interesa despre ora la care urmează să se judece dosarul lui Pârjol Florin Nicolae, iar aceasta i-a spus că îl va ţine la curent cu desfăşurarea procesului.
La ora 14.06, Pilică Viorica l-a contactat telefonic pe Martin Eugen căruia i-a spus „duceţi-vă şi luaţi-l…” , acest fapt însemnând că deja aflase că judecătorul Rebegea Dumitru constatase că măsura arestării preventive a inculpatului Pârjol Florin Nicolae încetase de drept la data de 11.10.2009.
Prin încheierea din data de 12.10.2009 pronunţată de judecătorul Rebegea Dumitru în dosarul nr.1084/105/2009 al Tribunalului Prahova – secţia penală a fost admisă cererea formulată de inculpatul Pârjol Florin Nicolae şi s-a constatat încetată de drept la data de 11.10.2009 măsura arestării preventive, dispunându-se punerea de îndată în libertate a inculpatului.
După pronunţarea soluţiei la ora 14.31, inculpatul Rebegea Dumitru a apelat-o pe Pilică Viorica Iosefina şi au stabilit să se întâlnească în cursul aceleiaşi zile, împrejurare care a avut loc la restaurantul Sucado din municipiul Ploieşti, conversaţia purtată între aceştia fiind înregistrată.
Ulterior, la data de 13.10.2009 în jurul orei 15.18, inculpatul Rebegea Dumitru s-a deplasat la domiciliul lui Pilică Viorica Iosefina.
Înregistrările telefonice se coroborează cu declaraţiile inculpaţilor Pilică Viorica Iosefina şi Martin Eugen, precum şi cu actele aflate la dosar.
Numita Pilică Viorica Iosefina i-a spus lui Rebegea Dumitru că a primit de la Martin Eugen numai suma de 17.000 euro deoarece a urmărit să îşi însuşească diferenţa de 3000 euro.
Primirea sumei de 20.000 euro de către inculpata Pilică Viorica de la numitul Martin Eugen este confirmată şi de declaraţiile acestuia din urmă.
Tot din probele testimoniale a mai rezultat că la data de 13.10.2009 inculpatul Rebegea Dumitru a stabilit ca din suma de 17.000 euro primită de la Pilică Viorica Iosefina să îşi însuşească 9000 euro, iar diferenţa de 8000 euro să îi revină acesteia din urmă pentru implicarea în activitatea infracţională.
În concluzie, cu privire la faptele reţinute în sarcina inculpatului Rebegea Dumitru, se constată că există indicii temeinice din care rezultă presupunerea rezonabilă că acesta a săvârşit infracţiunile descrise mai sus.
Potrivit art. 136 Cod procedură penală pentru a se asigura buna desfăşurare a procesului penal, se poate lua măsura arestării inculpatului, iar art. 143 Cod procedură penală arată că măsura arestării preventive poate fi luată numai după ascultarea inculpatului şi numai dacă sunt probe sau indicii temeinice că acesta a săvârşit infracţiunile de care este acuzat.
Aşa cum am arătat, vinovăţia inculpatului rezultă din înregistrările telefonice, înregistrările făcute în mediul ambiental, precum şi din declaraţiile date de Pilică Viorica Iosefina, Sandu Irina şi Martin Eugen.
Este de observat că declaraţia dată de Pilică Viorica Iosefina prezintă într-un mod logic evenimentele, această declaraţie se coroborează cu celelalte probe, respectiv cu înregistrările efectuate în cauză, cu declaraţiile date de Sandu Irina şi Martin Eugen.
Logica evenimentelor aşa cum este reţinută în referatul de propunere de arestare preventivă este confirmată şi de soluţiile pronunţate în cauza privind pe Sandu Zamfir şi Pârjol Florin Nicolae şi de modalitatea cum s-a ajuns la punerea acestora în libertate cu ajutorul inculpatului Rebegea Dumitru.
Fiind audiat în faţa instanţei, inculpatul Rebegea Dumitru nu a prezentat o motivare plauzibilă cu privire la multiplele convorbiri telefonice şi întâlniri avute cu numita Pilică Viorica Iosefina, avocat în cadrul Baroului Prahova.
Nu este de omis nici modul cum s-au făcut înregistrările cererilor numiţilor Sandu Zamfir şi Pârjol Florin Nicolae, la Tribunalul Prahova – Secţia Penală, modul în care s-a acţionat de către inculpatul Rebegea Dumitru pentru a putea face parte din completul de judecată.
Deşi inculpatul Rebegea Dumitru nu a recunoscut învinuirile şi a tăgăduit primirea vreunei sume de bani, aceste susţineri ale sale sunt vădit nefondate şi sunt infirmate pe lângă celelalte probe, în principal de declaraţia lui Pilică Viorica Iosefina care a prezentat într-un mod detaliat cum a acţionat şi ce sume de bani au ajuns la Rebegea Dumitru.
Desele convorbiri telefonice şi întâlniri ale inculpatului cu Pilică Viorica care nu pot fi contestate sub nicio formă, fiind dovedite în mod obiectiv prin înregistrările făcute, denotă faptul că exista un interes între aceştia pentru soluţionarea într-un mod favorabil a situaţiei inculpaţilor Sandu Zamfir şi Pârjol Florin Nicolae.
Este adevărat că inculpatul nu a fost prins în flagrant, dar ridică semne mari de întrebare cu privire la onestitatea sa faptul că imediat după pronunţarea soluţiilor în cauză a luat legătura telefonic sau s-a întâlnit cu Pilică Viorica Iosefina.
Faptul că Pilică Viorica Iosefina ar avea un interes în cauză în sensul de a-şi reduce pedepsele la care poate fi sancţionată, nu este de natură să ducă la concluzia că declaraţia acesteia este nesinceră, atâta timp cât se coroborează cu celelalte probe şi este confirmată de logica desfăşurării evenimentelor.
Potrivit art. 148 lit. f Cod procedură penală, măsura arestării preventive poate fi luată dacă inculpatul a săvârşit o infracţiune pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani şi există probe că lăsarea în libertate prezintă pericol pentru ordinea publică.
Pentru infracţiunile reţinute în sarcina inculpatului, pedeapsa prevăzută de lege este mai mare de 4 ani, astfel că această teză a art. 148 lit. f este îndeplinită şi nu poate fi pusă în discuţie.
Totodată, instanţa apreciază că este îndeplinită şi cea de-a doua condiţie respectiv că lăsarea în libertate a inculpatului prezintă pericol public pentru ordinea publica.
La analizarea pericolului pentru ordinea publică, instanţa trebuie să aibă în vedere gravitatea faptelor comise, pericolul social al acestora, împrejurările în care au fost comise, relaţiile sociale care au fost afectate, scopul urmărit de către inculpat, dar şi circumstanţele personale ale acestuia.
Este de observat că inculpatul prin calitatea sa de judecător a adus o gravă vătămare relaţiilor sociale care privesc încrederea în actul de justiţie, moralitatea şi integritatea de care trebuie să dea dovadă un magistrat.
În opinia instanţei, lăsarea inculpatului în stare de libertate ar periclita grav relaţiile sociale prin starea de insecuritate ce s-ar produce în societate.
De asemenea, trebuie privită activitatea infracţională a inculpatului şi în contextul mai larg al necesităţii combaterii corupţiei, iar în cadrul acestei activităţi de combatere a corupţiei deosebită de complexă şi de complicată, judecătorul trebuie să fie deasupra oricărei suspiciuni care i-au afecta independenţa şi imparţialitatea.
Pericolul social rezultă şi din modul în care inculpatul a acţionat, din lipsa de responsabilitate de care a dat dovadă, din scopul urmărit, respectiv obţinerea unor sume însemnate de bani.
Folosind într-un scop total neadecvat cunoştinţele juridice, inculpatul Rebegea Dumitru a folosit activitatea de judecător pentru a ajuta inculpaţi să fie puşi în libertate, provocând prin asta o atingere gravă a actului de justiţie, o suspiciune care se poate răsfrânge asupra activităţii de judecată, în general.
Trebuie subliniată şi atitudinea inculpatului Rebegea Dumitru care, deşi nu are obligaţia să recunoască acuzaţiile ce i se aduc, a avut o atitudine în contradicţie totală cu probele administrate şi, în primul rând cu declaraţia lui Pilică Viorica Iosefina, aceasta arătând într-un mod coerent cum s-au petrecut faptele.
În temeiul dispoziţiilor art. 42 alin. 1 lit. a din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii republicată cu modificările şi completările ulterioare, raportat la art. 95 alin.1 din Legea nr. 303/2004, privind Statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată şi modificată cu completările ulterioare, Consiliul Superior al Magistraturii – Secţia pentru judecători, la data de 4.11.2009 a încuviinţat măsura arestării preventive a judecătorului Rebegea Dumitru de la Tribunalul Prahova.
În concluzie, Curtea apreciază că propunerea Parchetului este întemeiată şi în baza art. 1491 pct. 10 Cod procedură penală, va dispune arestarea preventivă a inculpatului Rebegea Dumitru pe o durată de 29 zile, de la 6.11.2009 până la 4.12.2009.
Totodată, din argumentele arătate mai sus rezultă şi motivul pentru care instanţa a apreciat că nu este fondată solicitarea avocaţilor inculpatului de a se lua faţă de acesta o altă măsură preventivă, respectiv obligarea de a nu părăsi localitatea sau ţara.
S-au avut în vedere şi circumstanţele personale ale inculpatului, faptul că acesta nu are antecedente penale (oricum, calitatea de magistrat a inculpatului excludea existenţa antecedentelor penale), că are familie organizată, are doi copii minori, dar aceste aspecte nu sunt suficiente pentru a determina judecarea acestuia în stare de libertate.
Încă o dată Curtea subliniază că faţă de gravitatea infracţiunilor reţinute în sarcina inculpatului, de modalitatea de acţionare, de scopul urmărit de către inculpatul Rebegea Dumitru, ţinând cont şi de calitatea de judecător a acestuia, de necesitatea combaterii eficiente a corupţiei, de a se asigura o protejare a relaţiilor sociale privind actul de justiţie şi pentru desfăşurarea în bune condiţii a urmăririi penale, se impune arestarea acestuia.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII HOTĂRĂŞTE:
În baza art. 149/1 alin. 10 Cod procedură penală, admite propunerea Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Secţia de Combatere a Corupţiei.
Dispune arestarea preventivă a inculpatului REBEGEA DUMITRU, [...], pe o durata de 29 de zile, începând cu data de 06.11.2009 şi până la 04.12.2009.
Cu recurs.
Pronunţată în şedinţă publică azi, 5 noiembrie 2009".
