Efectele viscolului ar putea fi diminuate, iar pe şosele s-ar putea circula în condiţii mai bune, dacă drumurile ar avea parte de sisteme de protecţie, cum ar fi parazăpezile, o dotare pe care drumurile din Romania o aveau, in proportie mare, inainte de 1989. De ce nu mai sunt? De ce nu se pun altele, daca nu mai sunt?

"Nu avem para-zapezi din mai multe motive. Primul tine de legislatia romana, care nu permite amplasarea lor pe proprietatile private ale oamenilor. Nici unul dintre parlamentarii romani nu se mai gandeste la lucrurile simple, care pot aduce beneficii. O lege care sa oblige la montarea de para-zapezi, macar in zonele de campie, unde viscolele fac mereu ravagii, nu ar afecta pe nimeni, pentru ca iarna nu se face agricultura.

In al doilea rand, pe unde au mai fost montati para-zapezi, s-au furat. Mi se pare greu de crezut ca doi insi care incarca asa ceva intr-o caruta nu sunt vazuti de nici un alt om care trece cu masina pe acolo, sau ca la centrele de colectare nu s-a prins nimeni ce sunt fiarele alea. Platim acum tribut nepasarii civice de care dam dovada de 20 de ani.

In al treilea rand, nu exista vointa politica la nivel guvernamental. Prezenta  para-zapezilor ar diminua drastic profiturile firmelor care fac deszăpezirea. Pai  mai poti sa le dai un miliard de euro astora? Pe ce?", explica Mircea Cosma, presedintele CJP.

Panourile parazapezi sunt utilizate in actiunea de aparare a drumurilor contra inzapezirilor, prin diminuarea vitezei curentului de zapada in amonte de sectorul expus inzapezirii. Drumurile naţionale din Romania ar necesita 450.000 de panouri parazăpezi, care ar costa doar 40 de milioane de lei, potrivit Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din Romånia (CNADNR).