Deci, asa cum ma asteptam, guvernul meu a tacut la minunatele cuvinte ale francezilor, cuvinte prin care acestia ne laudau si isi declarau simpatia netarmurita fata de neamul romanesc !
Tacerea guvernamentala mi-a dat aripi, ca Red Bull-ul si m-a facut sa ma gandesc la o revansa in fata francezilor. Si atunci, ce revansa mai reusita ar fi fost posibila decat meciul de fotbal de pe Arena Nationala, cand le-am facut viata amara francezilor ? Nu cu fotbalul. Cu terenul ! Mintea mea a inceput sa contureze scenarii tip Sergiu Nicolaescu, sa dezvolte fantezii ! Doream revansa, dar nu era usor !
Intradevar, era greu de conceput ceva mai convingator decat gazonul de pe terenul de fotbal. Si sunt sigur ca francezii nici macar nu au priceput mesajul romanilor, la “firul ierbii”, pentru ca ei, din fire, nu sunt glumeti. Se stie ca singurele glume ale francezilor sunt autoturismele pe care le fabrica ! Si asta li se trage din primul razboi mondial, cand au strans o intreaga armata formata din bravii ostasi francezi, sa vada ce defectiune or avea tancurile lor, deoarece in oglinzile retrovizoare se vede intotdeauna frontul !?
Ca nu ne iubesc ei pe noi, ar mai fi, cum ar mai fi, dar nu prea ii iubesc nici pe nemti. Asa se explica faptul ca atunci cand, cu ceva timp in urma, un neamt a venit la Paris, pe aeroport, politistul de frontiera l-a oprit si, dupa ce i-a controlat pasaportul, l-a intrebat : Ocupation ? La care neamtul, delicat, i-a raspuns : No, sir, just visiting !
Ei, dar astea vin din nenorocitele alea de razboaie cand francezii luptau pe baricade, vitejeste. Rezistenta antifascista arunca cu dinamita in permanenta spre trupele germane. Nemtii le aprindeau si le aruncau inapoi. Tot de atunci dateaza si prietenia dintre firma Nike si armata franceza, Nike fiind numarul unu in lume la fabricarea pantofilor de fuga !
Dar Franta a intrat si in Cartea Recordurilor, cu cea mai subtire carte din lume. Este vorba despre Cartea Eroilor Francezi ! Aici scrie, documentat, ca inca nu se stie de cati soldati francezi este nevoie pentru a apara Parisul, deoarece, pana in prezent, nu s-a incercat vreodata. Iar acum este practic imposibil deoarece in Paris nu prea mai gasesti francezi ! Oricum, intrebarea care chinuie Franta este in legatura cu denumirea care s-ar putea da unui grup de 100.000 de francezi cu mainile ridicate. Un rau voitor a spus ca ar fi Armata Franceza. Nu cred sa fie asa. Sunt oamenii rai !
Si atunci, daca toate astea deja s-au spus, cum pot eu sa imi iau revansa in fata francezilor ? Cum sa incerc sa uit nefericirea care m-a cuprins atunci cand mojicii de comedianti mi-au jignit poporul ? Sa uit ? Sa iert ? Sau amandoua ? Ei bine, a invins ratiunea. Am uitat si am iertat ! Si de aceea, salut poporul francez prieten : Selam alekum, mon freres !
