Vrem o ţară ca afară, dar nu facem nimic. Iar când apare cineva, nu-l lăsam s-o facă. Fierbere mare zilele acestea în mediul online. Subiectul? Luminiţele de Paşte. Am urmărit subiectul, întrucât recunosc mi-a plăcut ideea. De când primarul general, Gabriela Firea şi-a anunţat intenţia de a îmbrăca în straie de sărbătoare oraşul ... eu cred ca sunt singura căreia îi place ideea.
Am înţeles foarte clar că este vorba de un proiect, de o premieră. Un proiect pentru care nu au fost luaţi bani de la niciun alt capitol, ci nişte economii pe care le-a făcut primăria.
Acum se lucrează la o petiţie. La prima vedere ai impresia că toţi bucureştenii urăsc acest demers al primăriei. Nimeni nu doreşte nimic de Paşte. Oare zile libere şi prime de Paşte şi-or dori oamenii ăştia neînfricaţi?
În Italia, de exemplu, Paştele este precedat de carnavaluri, baluri mascate, parade şi jocuri de artificii, în Finlanda, Paştele este o culminare a unor succesiuni de festivaluri de primăvară cu date variabile. Aşadar, în toate ţările din Europa, Capitalele ţării arată într-un anume fel. Numai că la noi nu este frumos. Noi trebuie sa rămânem răi şi urâţi la suflet.
Dar...să ne imaginăm că vremea de Paşte va fi superbă. Evident, bucureştenii, cu mic cu mare vor lua parcurile cu asalt. Aici, vor avea parte de nişte locuri triste, gri şi urâcioase. Da, ştiu cum vor arăta postările în acelaşi mediu online: Primăriţa Gabriela Firea ne vrea urâţi şi trişti. Parcuri neîngrjite şi părăsite.
Zilele trecute chiar mă întrebam: noi de ce nu punem la uşă coroniţă de Paşti, după modelul celei de Crăciun. Lăsaţi, nu vă grăbiţi să-mi raspundeţi. Nimeni nu pierde vreme şi pentru lucrurile frumoase din jurul nostru. Avem treabă, trebuie să înjurăm. În dreapta, în stânga.
Eu sunt convinsă că bugetul Capitalei nu-l va fura nimeni. Eu sunt convinsă că există bani pentru reparaţiile străzilor, pentru spitale, şcoli şi creşe.
De ce suntem atât de trişti? Pentru că suntem răi. Eu nu am văzut om bun trist.
un comentariu de Roxana Toma
