Istoria neştiută a tragediei arctice provocate de o fabrică de conserve din România. Toţi exploratorii au murit

Mâncarea conservată era livrată de „fabrica de carne murată” de la Galaţi, iar ancheta legată de dispariţia întregii expediţii polare condusă de Sir John Franklin a arătat că oamenii au fost ucişi de toxiinfecţie alimentară şi de foame, după ce carnea din cutiile de tinichea s-a dovedit a fi stricată.

Una dintre cele mai interesante relatări scrise despre fabrica de conserve din carne de la Galaţi (trebuie spus că la acea vreme era una dintre cel mai mari din lume) este făcută în anul 1853 de către călătorul englez J.H.Skeene, care face cu acest prilej şi o reinterpretare destul de hazlie a tehnologiei de fabricaţie, pe care o atribuie Valahiei. În lucrarea „The frontier lands of the Christian and the Turk: comprising travels in the region of the lower Danube, in 1850 and 1851” (publicată la Londra în 1853) englezul scrie lucruri uimitoare, însă numai pe jumătate adevărate. „Părăsind Galaţii am urmat direcţia nord-vest trecând pe lângă vechiul stabiliment al carantinei, care acum este o fabrică de conservare a cărnii, aflată în proprietatea unui evreu ungur ce achiziţionează vite la preţ scăzut din provinciile danubiene şi conservă carnea acestora în cutii de tinichea pentru consumul marinarilor noştri, în baza unui contract cu Amiralitatea”, scrie englezul partea adevărată. „Procedeul pe care-l foloseşte a fost descoperit într-un mod neobişnuit. O casă a ars până la temelie în timp ce era pregătită cina, iar când ruinele casei au fost îndepărtate după un an, în scopul de a reconstrui, printre resturile ei a fost descoperită o cratiţă cu carne în ea perfect proaspătă. Prin experienţe repetate s-a stabilit de către un întreprinzător englez exact la ce temperatură este necesar să se fiarbă carnea pentru a se produce acest rezultate şi apoi el a început să aplice descoperirea la scară industrială”, rescrie englezul istoria inventării conservei. Merită menţionat că este vorba de prima fabrică de conserve din carne din Ţările Române, fiind deschisă la 1844 în oraşul Galaţi, potrivit unui raport consular austriac aflat în arhiva Bibliotecii Academiei Române (mapa VII, 2 iunie 1844). Fondatorul afacerii era evreu vienez cu cetăţenie engleză Samuel Goldner (vezi „Istoria românilor prin călători”, Nicolae Iorga, IV, pag. 104), de aici şi menţionarea afacerii în documentele consulare austriece. Mai mult decât atât, toate utilajele necesare au fost aduse de la Viena, pe Dunăre.

Dincolo însă de mândria faptului că în Ţările Române, la malul Dunării exista o astfel de industrie, bazată pe o tehnologie foarte avansată pentru acele vremuri (aspect asupra căruia vom reveni ceva mai încolo), trebuie să spunem că istoria fabricii de la Galaţi este presărată cu destul de multe scandaluri de corupţie, dar şi cu implicarea în una dintre cele mai mari tragedii arctice. Carnea stricată a lui Goldner Potrivit mai multor autori de lucrări documentare (dintre care îi putem aminti pe Leonid Boicu şi Tudose Tatu), în anul 1847 carnea conservată (dar alterată) livrată de fabrica de la Galaţi a dus un adevărat dezastru, provocând eşecul expediţiei arctice conduse de Sir John Franklin (dispărut, împreună cu două nave şi cu tot echipajul lor, în iunie 1847).