O bătrână din Popești – Giurgiu susține că a văzut, în trecut, un schelet uman uriaș, la efectuarea unor săpături arheologice în cetatea Argedava – „locul nașterii lui Burebista”

Zilele trecute, Ziarul Lumina (ziarul Patriarhiei Române) a publicat un reportaj interesant, ce ridică o lungă serie de întrebări. Întrebări dintre cele mai justificate, din punct de vedere științific. Reportajul la care facem trimitere se referă la o întâmplare trăită cu ani în urmă de către o femeie din Popești, județul Giurgiu.

Însoțit de preotul din localitate, reporterul publicației amintite a sosit la fața locului cu scopul de a o cunoaște pe Lenuța State care, odinioară, într-unul dintre cei 90 de ani ai vieții sale, văzuse un lucru pur și simplu incredibil, prin raportare la datele furnizate nouă de către știința oficială.

Înainte de a lăsa descrierea să curgă prin vorbele simple ale bătrânei din Popești, trebuie spus că suntem departe de a căuta senzaționalul cu orice preț, dar că, din respect pentru obiectivitate, n-ar trebui ignorată niciuna dintre acele mărturii care ar putea prezenta relevanță în cunoașterea științifică.

Bătrâna s-a autoprezentat într-un mod simplu, sincer, lăsând o primă impresie de bună credință: „Eu sunt Elena State a lui Manole Moțoi. […] Eu acușica am 90 de ani. Dă Sfântu’ Gheorghe, am intrat în ei! Am doi copii, un băiat și o fată, da’ io stau cu fata. Am și doi nepoți de la băiat […] Bătrânu’, soțu’ meu, are 14 ani de când e mort, săracu”.

Cu decenii în urmă, Elena State îi găzduise și îi ospătase pe arheologii care efectuaseră săpături la cetatea getică Argedava. Întâmplător, i-a fost dat să vadă un lucru tulburător. Dacă ar fi să îi dăm deplină crezare bătrânei din Popești, arheologii scoseseră la iveală un schelet uman de dimensiuni colosale. Un veritabil Goliath autohton.

Fără a formula vreo opinie „pro” sau „contra” celor de mai jos, vom reproduce declarația nonagenarei Elena State, așa cum a fost consemnată în Ziarul Lumina, cuvânt cu cuvânt: „M-am dus în plimbare să văz și eu ce e acolo pă șantier. Și știi ce era acolo? Pământ frământat în forma butoaielor. A scos și un schelet lung, mare. Cred că era de vreo zece metri! L-a pus într-un «papuc» d-ăla mare și l-a dus la București. Era ca oamenii noștri, da’ mare, mamă, lung tare. Un uriaș cât casa asta și aia de dincolo la un loc! Era acolo și niște oale mari tare, prinse dă pământ, că s-a scofândat pământu’. Tata era un om foarte bun și cu minte multă. Când a venit oameni să sape, le-a spus să lucreze cu inimă și cu suflet în ei, că aici în pământ să găsește multe, dă când s-a răsturnat pământu’”

Pe teritoriul românesc au circulat, în secolele trecute, o mulțime de legende privind existența unor oameni de o statură impresionantă. La fel au circulat și la alte popoare ale lumii, mai apropiate sau mai îndepărtate, spatial și temporal. Biblia, dar și alte scrieri antice, fac, de asemenea, referire la uriașii din vechime. Am prezentat scurta dar tulburătoarea mărturie a bătrânei din Popești, așa cum a fost ea publicată în Ziarul Lumina. Cine se simte în măsură, să extragă concluziile.

Dacă la Argedava s-a descoperit un asemenea lucru extraordinar, de ce a lipsit reacția comunității științifice? Mai departe, ce s-a întâmplat cu scheletul uriașului, dacă într-adevăr s-a descoperit așa ceva? Dacă descoperirea trebuia ținută secretă, cum de-a putut pătrunde Elena State în interiorul perimetrului arheologic?

Argedava a fost o localitate getică a cărei întemeiere s-a petrecut, se pare, mai înainte de domnia regelui Burebista. Dintre cetățile pe care strămoșii noștri geți le-au întemeiat în Câmpia Munteniei, Argedava era cea mai importantă. Cetatea Argedava a fost, se pare, locul nașterii lui Burebista, regele geto-dac stăpân al unui întins teritoriu, de câteva ori mai mare decât România de astăzi, un rege care putea mobiliza, la nevoie, o armată de 200.000 de ostași.

Dar și mai uimitoare ar putea fi lucrurile pe care le tăinuiește pământul, acolo unde s-a aflat cândva cetatea Argedava!

Un aspect ar mai trebui punctat! În apropiere de satul Popești se află satul Novaci (ambele aparținând, alături de satul Drăgănescu, de orașul Mihăilești). Conform dicționarului explicativ al limbii române „novac” înseamnă „personaj voinic, puternic, din mitologia populară”. Alte dicționare mai vechi dau cuvintele gigant, uriaș, titan, voinic, drept sinonime pentru cuvântul „novac”.

Autor: Tomi Tohăneanu